De ce prețul aurului este atât de mare?

Oare v-ați întrebat vreodată de ce este aurul atât de prețios și important peste tot în lume și pe tot parcursul istoriei ? Principala utilizare practică a aurului în ziua de astăzi este crearea de bijuterii, însă oare proprietăţile acestui metal justifică prețul aurului? Calitățile aurului derivă din însăși natura acestuia. Aurul este o resursă destul de dificil de găsit, dar nu și imposibil. Raritatea sa îi oferă, așadar, valoare. Aurul este aproape la fel de lichid ca orice altă valută, întrucât este dorit în majoritatea țărilor din întreaga lume. Aurul este un metal ușor de depozitat, ușor de transportat, durabil, divizibil, fungibil, suficient de rar, ușor identificabil, neesențial în consum și are capacitatea de a stoca valoare. De asemenea, aurul deține și un rol important în sistemul monetar. La momentul actual, acesta funcționează drept un activ anti-dolar, a cărui valoare variază invers proporțional cu încrederea mondială în Fed și valuta americană. Pentru a înțelege în profunzime importanța aurului ar trebui să avem în vedere și anumite aspecte istorice:

• Astfel, metalul numit aur a fost descoperit în anul 546 î.e.n, când locuitorii Lidiei antice au găsit un mijloc de topire a aurului pur. Viziunea de a realiza monede de aur îi aparție regelui Lidiei, Cresus. Cu toate acestea, ideea utilizării aurului în calitate de monedă nu s-a bucurat de un succes prea mare la început, din cauza dificultăţilor a multe state de a dobândi acest metal.
• În secolele VIII-XIV, în Europa se practica sistemul monetar bimetalic: aurul și argintul.
• În anul 1816,  Marea Britanie anunță conversia liberă a lirelor în aur, astfel este instaurat standardul aur.În perioada 1870-1900, majoritatea economiilor mondiale, urmând exemplul britanic, adoptă standardul aur.

• În cadrul Conferinței de la Geneva din 1922, lumea trece în mod oficial la etalonul aur. Valutele naționale sunt legate de două devize: lira și dolarul, care la rândul lor sunt interschimbabile cu lingouri de aur.
• În aprilie 1933, însă, președintele SUA, Franklin Roosvelt oprește procesul de schimb a dolarilor cu aur, iar toți cetățenii sunt obligați să preschimbe pe dolari, până la o anumită dată, tot aurul pe care-l dețin sub formă de monete ori lingouri. Persoanelor fizice li s-a interzis deținerea de aur.
• În iulie 1944, acordul de la Bretton Woods restabilește odinea financiară. Valutele a 44 state sunt legate de dolar, iar dolarul de aur.
• Cu toate acestea, în august 1971, al 37-lea președinte al SUA, Richard Nixon, oprește procesul de liber schimb al dolarilor cu aur, iar peste 5 ani, lumea renunță la standardul aur și adoptă cursul valutar flotant. Așadar, acum dolarii sunt o valută fără acoperire, adică pot fi tipăriți în orice cantitate doresc autoritățile monetare.

La momentul actual, pe piața mondială a aurului se o creștere a cererii de aur în calitate de instrument de investiții în statele estice și centrale, cum ar fi, China, India, Turcia. De asemenea, în ultimii ani, Rusia inregistreaza o crestere a rezervelor de aur. In cazul in care dolarul, ar înceta, din anumite motive să fie văzut ca valută de rezervă, aurul ar deveni principala monedă potențială. În timp ce valutele fiat sunt instabile, sunt ușor afectate de devalorizare, inflație și deflație, aurul ar fi cea mai stabilă monedă. Analizând aurul ca activ pentru investiții, ar trebui să evidențiem factorii care influențează prețul acestuia:

• Cererea: piețele emergente sunt unele dintre cele mai mari consumatoare de aur. Mai ales, state precum India și China sunt consumatoare de aur prin tradiție, de aceea o dată cu creșterea economiilor acestora putem urmări și o creștere a cerii de aur.
• Oferta: descoperirea de noi rezerve, ori creșterea producției de aur ar afecta prețul acestuia.
• Economia: dacă condițiile economie se îmbunătățesc, prețul aurului ar fi influențat să scadă, întrucât investitorii se vor orienta către alte active. Opusul este reciproc valabil, întrucât în cazul unor șocuri economice, investitorii se vor orienta către active de siguranță, între care și aurul.
• Posibilitățile alternative de investire: dacă alte tipuri de active sunt văzute ca fiind mai atractive, cantitatea de bani care ar putea fi investită în aur ar scădea.
• Rata dobânzii: o rată scăzută a dobânzii este văzută drept un factor pozitiv pentru prețul aurului.
• Masa monetară: o creștere a masei monetare ar fi apreciată drept un factor pozitiv pentru aur, în măsura în care oamenii consideră că acest lucru ar putea afecta creditul sau inflația în viitor.
• Alți factori: inflația, expansiunea creditului, situația deficitului de cont curent, sentimentul investitorilor, politica fiscală etc.