Euroscepticismul de ultimă oră

[vc_row][vc_column][vc_column_text]”Creşterea euroscepticismului şi a eurofobiei constituie o provocare majoră cu care se confruntă Uniunea Europeană la momentul actual”, constata fostul comisar european, Leonard Orban în cadrul conferinţei "Provocări politice şi economice pentru Europa" cu jumătate de an în urmă. De atunci, situația însă, nu a înregistrat semne de îmbunătățire, iar creșterea numărului de partide radicale ilustrată prin alegerile parlamentare europene din 2014 a făcut autoritățile europene să conveargă asupra unui obiectiv și anume că Uniunea Europeană trebuie să se transforme și destul de rapid. Conceptul de euroscepticism a luat naștere în Marea Britanie în rândul celor care se împotriveau aderării statului la UE în 1971, urmând să se extindă și în multe alte state europene. În afară de respingerea ideii de integrare europeană, în rândul politicilor urmărite de eurosceptici se afla și împotrivirea instituirii unei monede comune, respingerea Constituției Europene, dezacordul privind existența Instituțiilor Supranaționale ș.a. În contextul evenimentelor economico-politice actuale, curentul eurosceptic capătă din ce în ce mai mult teren. Unitatea Europeană este amenințată de recesiune economică și scandaluri asociate cu corupția între partidele de vârf, fenomene care ar putea duce la o creștere a popularității partidelor naționaliste, așa-numitele eurosceptice. O astfel de opinie a fost exprimată de către analistul șef din cadrul American Research Center Stratfor, Julien Freund. Sub această formă, evenimentele care au loc la nivelul statelor membre oferă tot mai multe semnale în sprijinirea conceptului de fragilitate și ineficacitate a funcționării UE. Astfel, în data de 24 mai, euroscepticul Andrzej Duda a înregistrat o victorie răsunătoare în alegerile prezidențiale din Polonia. În Spania, Partidul Popular de guvernământ, își pierde rapid din popularitate, iar în spatele acestuia se află doi rivali tineri: partidul Podemos, care se proclamă împotriva consolidării fiscale și centriștii Ciudadanos. În Franța, fostul președinte al țării, Nicolas Sarkozy, are șanse să între din nou în arena prezidențială dacă va reuși să câștige alegerile din aprilie-mai 2017, iar în cazul în care acesta ar reuși să depășească obstacolele politice și juridice, de data aceasta, poziția lui ar putea fi mult mai fermă. În Italia, premierul Matteo Renzi a pierdut în alegerile regionale din 31 mai Partidului Democrat de centru-stânga, cedând posturile cheie de guvernare în regiunea nord-vest. În plus, partidele populiste au înregistrat succese și în unele dintre alegerile regionale. O situație și mai alarmantă ce vizează acest subiect este dată de cazul Marii Britanii, unde conform unui sondaj realizat de NatCen Social Research pe data de 26 mai, 63% dintre britanici sunt eurosceptici și și-ar dori ieşirea statului din UE(35%), sau restricționarea puterii Uniunii(57%). Conform raportului, UE este mai puțin favorizată decât ar fi fost în ultimii 20 de ani, iar triumful electoral al premierului David Cameroon a apropiat perspectivele retragerii Marei Britanii din UE. Acesta a promis că va remodela relațiile britanice cu UE înainte de a pune la vot calitatea de membru UE în anul 2017. Ce efecte ar putea avea ieșirea Marii Britanii din UE? Euroscepticii susțin că această decizie ar duce la soluționarea problemelor imigrației, s-ar salva sume mari plătite sub formă de taxe și ar elibera statul de o mare povară economică. Între timp, eurofilii proclamă că alegerea acestei căi ar crește incertitudinea economică și ar putea rezulta în pierderea de mii sau chiar milioane de locuri de muncă. E cert însă, că orice decizie nu s-ar lua, impactul asupra economiei europene și asupra piețelor financiare ar fi foarte mare, având în considerare puterea economică pe care o deține Marea Britanie. La fel de actuală și importantă este și situația Greciei, a cărei criză financiară cu care se confruntă a generat o creștere a scepticismului la nivelul UE și a stârnit discuții chiar privind potențialul de desființare a Uniunii. Posibilitatea ieșirii Greciei din UE ar afecta puternic încrederea în această formă de organizare și ar putea deveni declanșatorul unui proces elaborat de desființare a UE, ca urmare a efectului de contagiune alimentat de euroscepticismul care capătă din ce în ce mai mult teren.[/vc_column_text][/vc_column][/vc_row]