Majorat de la 1.900 de lei la 2.080 de lei, salariul minim va constitui aproximativ 446 de euro, mult peste media regiunii Europei Centrale şi de Est care este de 421 de euro.
Taxarea este și ea pe măsură, statul încasând sume mari din contribuțiile pe care le plătesc angajații. Din salariul minim brut se vor percepe aproximativ 42%, în timp ce media taxelor pe regiune constituie doar 20%. Astfel, salariații vor rămâne cu mai puțini bani în buzunar din punct de vedere procentual.
Potrivit unei analize Deloitte, România are cea mai ridicată rată efectivă de taxare, în raport cu ţări precum Bulgaria, Serbia, Croația, Ungaria, Slovacia, Cehia, Polonia, Estonia, Lituania și Letonia.
Oficial, un angajat din România care are salariul minim, este plătit cu 50% mai mult decât același angajat din Bulgaria. După plata tuturor contribuțiilor, însă, această majorare se reduce la mai puțin de jumătate.
Salariul minim va avea, așadar, cele mai mari taxe pe muncă din UE. Acesta va aduce, probabil, anumite venituri la buget doar pe termen scurt, pe termen mediu însă lucrurile se vor înrăutăți.
Într-un stat în care productivitatea muncii stă pe loc, iar guvernul majorează salariile, se mizează pe încasarea veniturilor mari la bugetul public, punând toate costurile salariale pe spatele firmelor mici care sunt nevoite să-și plătească angajații prin cheltuieli suplimentare.
Este o presiune din partea statului pe patronii de firme care, confruntându-se cu costuri salariale prea mari, vor fi nevoiți să reducă din angajați sau să-i plătească la negru.
Este evident că în urma acestor majorări, statul riscă să se confrunte cu un val masiv de șomeri de pe urma firmelor închise.