În trimestrul III din 2016, veniturile medii totale lunare pe o familie ale populației, au fost de 2.972 lei și 1.125 lei/persoană, iar cheltuielile totale au fost, în medie de 2.543 lei lunar/familie și 962 lei/persoană şi au reprezentat 85,6% din nivelul veniturilor totale, conform informațiilor furnizate de Institutul Național de Statistică.
60,4% din veniturile totale din bugetul familiei sunt reprezentate de salarii, acestea reprezentând principala sursă de venit a populației. Celelalte surse de venit care completează lista sunt veniturile din prestații sociale (21,8%), veniturile din agricultură (3,8%), veniturile din activități neagricole independente (2,8%) şi cele din proprietate şi din vânzări de active din patrimoniul familiei (0,9%).
Trebuie precizat că atât structura veniturilor cât și a cheltuielilor diferă în mediul urban față de mediul rural, datele de mai sus fiind medii.
În funcţie de mediul de rezidenţă, în trimestrul III din 2016, veniturile totale medii în bugetul familiei din mediul urban au fost cu 54,93% (477,44 lei) mai mari decât ale familiilor din mediul rural şi cu 16,69% (221,60 lei) mai mari faţă de ansamblul familiilor.
În mediul urban, veniturile familiilor au provenit în proporţie de 70,4% din salarii și 19,6% din prestaţii sociale. În zona rurală, principala sursă a veniturilor familiilor este reprezentată tot de veniturile salariale în proporție de 42,5%, fiind urmate de veniturile din prestații sociale în proporție de 25,7%, acestea fiind completate de veniturile în natură care asigură 16% din totalul veniturilor din mediul rural.
În ceea ce privesc cheltuielile din bugetul familiei, structura acestora este următoarea: 72% din cheltuieli sunt cheltuieli de consum, 20,7% reprezintă taxe, impozite și contribuții și doar 0,5% din resurse sunt folosite pentru investiții, diferența fiind reprezentată de alte cheltuieli. Această statistică este îngrijorătoare din mai multe puncte de vedere, în primul rând datorită lipsei de educație financiară a populației care diminuează importanța economiilor și a investițiilor și în al doilea rând datorită nivelului scăzut al veniturilor și ponderii mari a cheltuielilor care nu permit românilor să investească mai mult pentru a-și asigura un viitor mai bun.
Produsele alimentare şi băuturile nealcoolice dețin, în trimestrul III din 2016, în medie, 34,9% din cheltuielile de consum ale unei familii, fiind urmate de cheltuielile legate de locuință (apa, electricitate, gaze și alți combustibili) acestea ajungând la 16,5% din cheltuielile de consum. Băuturile alcoolice și tutunul reprezintă 8%, transportul 6,2% și încălțămintea și îmbrăcămintea 6,8%. Ponderea cea mai mică în total a cheltuielilor de consum o reprezintă cheltuielile cu educația, doar 0,3% din totalul cheltuielilor de consum. Un alt semnal de alarmă îngrijorător care ar trebui să ne pună pe gânduri. Deși sistemul de învățământ este în principal susținut de stat, educația complementară nu reprezintă o prioritate conform ponderii foarte scăzute a acesteia în structura cheltuielilor.
Conform Institutului Național de Statistică, în ceea ce priveşte mărimea şi structura cheltuielilor totale de consum, nivelul mediu lunar pe o familie este mai mare în mediul urban faţă de mediul rural cu 388,65 lei (51,53%) şi cu 180,39 lei (18,74%) mai mare faţă de ansamblul familiilor.
Cheltuielile reprezintă în medie 85,6% din total venituri, în mediul urban acestea reprezentând 82,17%, iar în mediul rural 84,76% din venituri, ceea ce înseamnă că există un procent mediu de aproximativ 15% reprezentat de economii. Cu toate acestea acest procent nu este direcționat nici către investiții nici către educație, aspect ce ar trebui îmbunătățit cu ajutorul educației financiare timpurii și de calitate!