Impozit pe profit – ghid complet pentru firme

Titluri de stat 2026 sunt instrumente de economisire și investiție emise de stat, cu dobândă cunoscută de la început și termen clar de rambursare. Ele sunt disponibile prin două programe diferite și se adresează persoanelor fizice care urmăresc un flux previzibil de venituri și reguli de funcționare stabilite prin prospect.

Interesul pentru aceste titluri apare în contextul nivelului dobânzilor, al modificărilor fiscale și al evoluției inflației. În funcție de programul ales, titlurile pot fi păstrate până la scadență sau pot fi tranzacționate înainte de termen, cu efecte diferite asupra randamentului final.

Titluri de stat 2026 ce sunt si cum functioneaza

Imagine generată cu ajutorul AI

Titlurile de stat sunt unele dintre cele mai accesibile instrumente de investiții pentru persoanele fizice, mai ales în perioade în care siguranța capitalului contează mai mult decât randamentele spectaculoase. Interesul pentru titluri de stat 2026 vine tocmai din această combinație între stabilitate, predictibilitate și un orizont de timp dinainte stabilit.

Mai jos sunt prezentate titlurile disponibile și diferențele dintre ele.

Ce sunt titlurile de stat si cine le emite

Titlurile de stat sunt instrumente de datorie prin care statul se împrumută de la investitori. În România, emitentul este Ministerul Finanțelor, iar sumele atrase sunt folosite pentru finanțarea bugetului public.

Pentru populație, statul român emite titluri de stat prin două programe:

• Tezaur
• Fidelis

Acestea sunt titlurile la care se face referire atunci când se discută despre investiții sigure garantate de stat, inclusiv cele cu scadență în 2026.

În practică, titlurile de stat deținute direct sunt folosite pentru stabilitate și predictibilitate, iar ca instrument pot fi ETF-urile pe obligațiuni pentru diversificare și flexibilitate. Modul în care aceste instrumente pot fi combinate într-o structură coerentă, fără a suprapune riscurile, este tratat în cursul ETF-uri, unde sunt explicate diferențele dintre ETF-urile pe acțiuni și cele pe bonduri, precum și rolul fiecăruia într-un portofoliu pe termen lung.

Cum functioneaza titluri de stat 2026

În practică, titluri de stat 2026 se referă la emisiunile de titluri lansate în anul 2026, prin programele Tezaur și Fidelis, cu scadențe diferite, stabilite prin prospect.

Mecanismul este cât se poate de simplu:

• investești o sumă inițială
• statul îți plătește dobânda conform condițiilor stabilite la început
• la scadență, în 2026, îți recuperezi capitalul investit

Titlurile de stat Tezaur se cumpără prin subscriere directă și trebuie păstrate până la scadență. Nu pot fi tranzacționate.

Titlurile de stat Fidelis se cumpără electronic, prin intermediul bursei, și pot fi vândute înainte de scadență.

Diferențele dintre Tezaur și Fidelis ține de modul de deținere, de posibilitatea de tranzacționare și de reacția prețului la schimbările de dobândă. Aceste mecanisme sunt comune tuturor instrumentelor cu venit fix și sunt tratate detaliat în cursul de obligațiuni, unde accentul este pus pe relația dintre preț, randament și scadență.

Diferenta dintre titluri de stat si alte investitii

Comparativ cu acțiunile, ETF-urile sau criptomonedele, titlurile de stat nu urmăresc creșterea accelerată a capitalului. Rolul lor este diferit: stabilitate și conservarea valorii investite.

Față de depozitele bancare, titlurile de stat pot avea dobânzi mai avantajoase și, în anumite cazuri, condiții fiscale mai bune. Totuși, flexibilitatea poate fi limitată, mai ales în cazul titlurilor care nu pot fi tranzacționate înainte de scadență.

Pentru a înțelege unde se poziționează titlurile de stat într-un portofoliu mai larg și cum se combină cu alte instrumente financiare, cursul Primii Pași pe Bursă oferă o imagine de ansamblu foarte utilă unui investitor la început de drum.

Avantaje si limite pentru investitori

Un avantaj important al titlurilor de stat pentru populație este regimul fiscal aplicat dobânzilor. Pentru emisiunile Tezaur și Fidelis, dobânda încasată nu este impozitată. Suma anunțată în prospect este suma care ajunge efectiv la investitor.

Diferența față de alte instrumente se vede imediat dacă folosim cifre. Presupunem o investiție de 10.000 lei și un randament anual de 7%, adică 700 lei venit brut.

În cazul titlurilor de stat, cei 700 lei sunt încasați integral. Randamentul net rămâne 7%.

Pentru dividendele distribuite începând cu 2026, impozitul este de 16%. Din același venit brut de 700 lei, 112 lei reprezintă impozit, iar suma încasată este 588 lei. Diferența față de titlurile de stat este de 112 lei pe an la fiecare 10.000 lei investiți, diferență care apare exclusiv din fiscalitate.

La acțiuni trebuie ținut cont și de evoluția prețului. Câștigul total poate include aprecierea capitalului, nu doar dividendul. Aceasta nu este garantată și nu face parte din calculul de mai sus, care se referă strict la fluxul anual de numerar.

În cazul depozitelor bancare, dobânda este impozitată cu 10%. Din cei 700 lei, 70 lei merg către impozit, iar suma încasată este 630 lei. Diferența față de titlurile de stat este de 70 lei pe an la fiecare 10.000 lei plasați.

La depozite și la alte venituri din dobânzi apare și posibilitatea obligației de plată a contribuției de asigurări sociale de sănătate. Dacă veniturile extrasalariale cumulate depășesc pragurile anuale prevăzute de Codul fiscal, se datorează CASS, calculată la nivelul plafoanelor stabilite. Dobânzile din titluri de stat nu intră în baza de calcul pentru CASS și nu generează obligații suplimentare.

Pe lângă fiscalitate, există diferențe legate de investiția minimă, care contează în practică.

La titlurile de stat Tezaur, subscrierea începe, de regulă, de la 1 leu. Nu există multipli impuși, iar suma poate fi adaptată oricărui buget. Condițiile exacte sunt stabilite prin prospectul fiecărei emisiuni, dar pragul de intrare rămâne foarte scăzut.

La titlurile de stat Fidelis, investiția minimă este mai ridicată și depinde de tipul emisiunii:

• pentru titlurile în lei, valoarea nominală este în mod uzual de 5.000 lei per titlu
• pentru titlurile în euro, valoarea nominală este de 1.000 euro per titlu
  Subscrierea se face în multipli ai acestor valori.

Există însă o excepție importantă, care schimbă pragul de intrare. În anumite ediții Fidelis, este prevăzută o tranșă dedicată donatorilor de sânge. În acest caz:

• investiția minimă coboară, de regulă, la 500 lei
• dobânda poate fi mai mare decât la tranșa standard cu aceeași scadență
• există un plafon maxim de subscriere pe investitor pentru această tranșă
• accesul este condiționat de dovada donării, în perioada de referință stabilită pentru ediția respectivă

Această tranșă nu este permanentă și apare doar în anumite emisiuni. Condițiile exacte sunt stabilite de la o ediție la alta și sunt menționate în prospect.

O altă limită ține de accesul la bani înainte de scadență, iar aici diferențele dintre Tezaur și Fidelis sunt esențiale.

Titlurile de stat Tezaur nu sunt tranzacționabile. Dacă sunt răscumpărate înainte de scadență, investitorul își recuperează capitalul, dar pierde dobânda acumulată. Cuponul nu se plătește proporțional pentru perioada deținerii. Din acest motiv, Tezaur presupune blocarea banilor până la maturitate pentru a obține randamentul anunțat.

Titlurile de stat Fidelis pot fi vândute oricând pe bursă. La vânzare, prețul include dobânda acumulată până în acel moment, dar nu este fix. Prețul poate fi sub valoarea nominală sau peste aceasta, în funcție de nivelul dobânzilor din piață și de cerere. Lichiditatea există, dar suma încasată depinde de momentul ieșirii.

În practică, limitele titlurilor de stat nu țin de riscul de neplată, ci de pragul de intrare și de modul în care poate fi accesat capitalul înainte de scadență. Diferențele dintre Tezaur, Fidelis standard și Fidelis pentru donatori devin relevante în funcție de suma investită și de nevoia de lichiditate.

Cum poti investi in titluri de stat 2026

Imagine generată cu ajutorul AI

Investiția în titluri de stat 2026 se face prin proceduri administrative descrise mai jos. Pașii diferă în funcție de tipul de titlu ales, de locul de cumpărare și de momentul achiziției. Mai jos sunt prezentate variantele existente, cu explicații practice, cifre și situațiile în care apar costuri.

Unde se pot cumpara titluri de stat 2026

Titlurile de stat destinate populației sunt disponibile prin cele două programe distincte, fiecare cu propriile puncte de acces.

Procedurile de cumpărare pentru titlurile de stat sunt stabilite oficial și sunt publicate în documente publice, accesibile oricui.

Pentru titlurile de stat Tezaur, regulile de subscriere sunt publicate de Ministerul Finanțelor. Acestea apar:

• în prospectele de emisiune, pentru fiecare ediție
• în comunicatele oficiale privind perioadele de subscriere
• pe paginile dedicate titlurilor de stat, gestionate de instituțiile statului

Prospectul de emisiune conține informații despre cine poate subscrie, unde se face subscrierea, investiția minimă, modul de plată a dobânzii și condițiile de răscumpărare.

Pentru titlurile de stat Fidelis, procedurile sunt publicate:

• în prospectul ofertei publice
• în documentele intermediarilor (bănci și brokeri)
• pe site-ul Bursa de Valori București, după listarea titlurilor

Prospectul Fidelis precizează valoarea nominală, tranșele disponibile, condițiile speciale (de exemplu, tranșa pentru donatori de sânge), regulile de tranzacționare și decontare.

În toate cazurile, prospectul de emisiune este documentul de referință. Acesta are valoare legală și stabilește regulile aplicabile pentru emisiunea respectivă. Condițiile pot diferi de la o ediție la alta, chiar dacă tipul de titlu este același.

Titlurile de stat Tezaur se cumpără direct de la stat, doar în perioadele de subscriere anunțate pentru fiecare emisiune. Subscrierea se face:

• la oficiile Poștei Române participante
• la unitățile Trezoreriei Statului
• în anumite ediții, prin platforme online puse la dispoziție de stat

Titlurile de stat Tezaur se mai pot cumpăra și online, prin două variante:

• Prin platforma Ghiseul.ro
  Subscrierea se face online, în perioadele anunțate pentru fiecare emisiune. Plata se realizează electronic, iar titlurile sunt înregistrate pe numele persoanei care subscrie. Această variantă este disponibilă pentru persoanele fizice eligibile, fără deplasare la ghișeu.
  
• Prin Spațiul Privat Virtual (SPV), dacă există cont la Trezoreria Statului
  Pentru persoanele care au deja deschis cont de subscriere la Trezorerie, operațiunile pot fi realizate online prin SPV. Această opțiune presupune existența relației administrative cu Trezoreria, nu este un flux „din prima” pentru cineva fără cont.

În afara perioadelor de subscriere, titlurile Tezaur nu pot fi cumpărate și nu sunt disponibile pe bursă.

Titlurile de stat Fidelis se cumpără prin intermediul pieței de capital. Subscrierea se face prin:

• bănci care participă ca intermediari în ofertă
• brokeri autorizați

După încheierea perioadei de subscriere, titlurile Fidelis sunt listate la bursă și pot fi cumpărate sau vândute ulterior, la prețul pieței. Spre deosebire de Tezaur, Fidelis rămâne accesibil și după lansare, nu doar în fereastra inițială de ofertă.

Pasii necesari pentru achizitie

Pentru titlurile de stat Tezaur, procedura este directă. Se prezintă cartea de identitate, se completează cererea de subscriere și se depune suma dorită. Titlurile sunt înregistrate nominal, pe baza datelor de identificare. Evidența este ținută de stat până la scadență.

Pentru titlurile de stat Fidelis, este necesar un cont deschis la o bancă sau la un broker autorizat. În perioada de subscriere, se alege emisiunea și se subscrie suma dorită, în multiplii valorii nominale. După alocare, titlurile apar în contul de tranzacționare.

Investiția minimă diferă:

• la Tezaur, subscrierea pornește, de regulă, de la 1 leu, fără multipli impuși
• la Fidelis, valoarea nominală uzuală este de 5.000 lei pentru emisiunile în lei și 1.000 euro pentru emisiunile în euro

În anumite ediții Fidelis există tranșe dedicate donatorilor de sânge. În aceste cazuri:

• investiția minimă coboară, de regulă, la 500 lei
• dobânda e mai mare față de tranșa standard
• accesul este condiționat de dovada donării, în perioada de referință stabilită pentru ediția respectivă

Titlurile de stat sunt nominale. Ele sunt înregistrate pe numele persoanei care subscrie și nu pot fi transferate informal între persoane.

Costuri, comisioane si impozitare

La titlurile de stat Tezaur, nu se percep comisioane de cumpărare și nu există costuri de tranzacționare, deoarece aceste titluri nu sunt listate la bursă. Dobânda încasată este neimpozabilă și nu intră în baza de calcul pentru contribuția de asigurări sociale de sănătate.

La titlurile de stat Fidelis, situația este împărțită în funcție de momentul operațiunii.

În perioada de subscriere, nu se percep comisioane de cumpărare. Subscrierea se face la valoarea nominală, iar investitorul plătește strict suma investită.

După listarea la bursă, cumpărarea sau vânzarea titlurilor Fidelis înainte de scadență se face prin broker și poate genera comisioane de tranzacționare, stabilite de fiecare intermediar. Aceste comisioane se aplică doar operațiunilor din piața secundară.

La scadență, titlurile de stat Fidelis sunt rambursate automat. Suma investită și dobânda sunt virate în contul de numerar, fără comision de încasare a principalului sau a dobânzii. Pot apărea costuri doar dacă se solicită ulterior transferul banilor din contul de broker către un cont bancar, în funcție de politica intermediarului.

Din punct de vedere fiscal, tratamentul este identic pentru Tezaur și Fidelis:

• dobânda este neimpozabilă
• dobânda nu intră în baza de calcul pentru CASS
• randamentul afișat este randamentul încasat

După cum am arătat, în timp ce la depozitele bancare banca îți reține automat 10% impozit, iar la dividende statul ia 16% din 2026, la titlurile de stat primești 100% din dobânda promisă în mână.

Randamente si riscuri pentru titluri de stat 2026

Imagine generată cu ajutorul AI

Randamentele și riscurile asociate cu titluri de stat 2026 trebuie analizate împreună. Dobânda afișată spune o parte din poveste, dar nivelul randamentului depinde de contextul economic, de momentul cumpărării și de modul în care titlurile sunt deținute sau tranzacționate.

Ce dobanzi pot avea titluri de stat 2026

Dobânzile pentru titluri de stat 2026 diferă în funcție de tipul emisiunii, moneda și scadența exactă. În general, statul emite titluri cu dobândă fixă, cunoscută din momentul subscrierii.

Pentru emisiunile în lei, dobânzile sunt corelate cu nivelul dobânzii de politică monetară și cu randamentele din piața obligațiunilor. Pentru emisiunile în euro, dobânda este influențată de nivelurile din zona euro și de percepția de risc asociată României.

Dobânzile sunt stabilite de Ministerul Finanțelor în funcție de nevoile de finanțare și de contextul economic. În prezent (ianuarie 2026), randamentele se situează astfel:

Dobânzi titluri de stat 2026 Fidelis – ediție ianuarie

În cadrul ediției Fidelis lansate în ianuarie 2026, dobânzile anuale sunt următoarele:

Emisiuni în lei

Valoarea nominală a unui titlu este de 100 lei, iar pragul minim de subscriere este de 5.000 lei.
Pentru tranșa dedicată donatorilor de sânge, pragul minim este redus la 500 lei, pe baza dovezii de donare în perioada stabilită.

Emisiuni în euro

Valoarea nominală a unui titlu este de 100 euro, iar pragul minim de subscriere este de 1.000 euro.

Toate titlurile Fidelis sunt listate la bursă și pot fi tranzacționate înainte de scadență. Dobânda este fixă și se plătește conform prospectului.

Dobânzi titluri de stat Tezaur – ediție ianuarie 2026

În cadrul ediției Tezaur lansate în ianuarie 2026, dobânzile anuale sunt:

Titluri de stat 2026 Tezaur au:

• valoare nominală de 1 leu
• formă dematerializată
• dobândă anuală, neimpozabilă
• subscriere directă, în perioade limitate
• Titlurile de stat emise prin programul Tezaur sunt denominate exclusiv în lei. 

Titlurile Tezaur nu sunt listate la bursă și nu pot fi tranzacționate. Răscumpărarea înainte de scadență presupune pierderea dobânzii.

Dobânda rămâne aceeași pe toată durata de viață a titlului, indiferent de evoluția ulterioară a pieței. Acesta este un element definitoriu pentru titluri de stat 2026, mai ales pentru cei care le păstrează până la scadență.

Pentru cei care vor să aprofundeze felul în care se reflectă schimbările de dobândă în prețul titlurilor tranzacționate și de ce unele emisiuni ajung să se vândă sub sau peste valoarea nominală, analiza tehnica pentru avansati oferă instrumentele necesare pentru citirea mișcărilor de piață și a reacției prețului la modificările de randament

Factori care influenteaza randamentul

Randamentul titlurilor de stat este influențat de mai mulți factori, chiar dacă dobânda nominală este fixă.

Un prim factor este inflația. Randamentul real depinde de diferența dintre dobânda încasată și rata inflației pe perioada deținerii.

Nivelul inflației este un element central atunci când se analizează randamentele titlurilor de stat. Dobânda afișată este o valoare nominală, iar efectul real al investiției depinde de evoluția prețurilor pe perioada deținerii.

La finalul anului 2025, rata anuală a inflației în România s-a situat în jurul valorii de 9–10%. Media anuală a inflației pentru 2025 a fost mai redusă, dar tot peste nivelurile considerate moderate. Aceste valori sunt relevante deoarece multe dintre emisiunile de titluri de stat 2026 oferă dobânzi în lei cuprinse între aproximativ 6,5% și 7,8% pe an.

Într-un context în care inflația este apropiată sau mai mare decât dobânda nominală, randamentul real al titlurilor de stat este scăzut sau ușor negativ. Chiar dacă dobânda este încasată integral, puterea de cumpărare a sumei rezultate poate fi afectată de creșterea prețurilor.

Situația se schimbă atunci când inflația începe să scadă. Pentru 2026, scenariile macroeconomice indică o reducere treptată a inflației spre intervalul de 3–4%, pe fondul temperării creșterilor de prețuri și al politicilor monetare restrictive din anii anteriori.

În acest scenariu, titlurile de stat emise cu dobânzi de peste 6–7% ajung să ofere un randament real pozitiv. Dobânda încasată poate acoperi creșterea prețurilor și poate contribui la menținerea puterii de cumpărare a capitalului investit.

Diferența dintre aceste două situații este importantă. Titlurile de stat nu își modifică dobânda pe parcursul deținerii, dar contextul economic din jurul lor se schimbă. Investiția nu reacționează la inflație prin ajustarea dobânzii, ci prin raportul dintre dobânda fixă și evoluția prețurilor.

Pentru titlurile păstrate până la scadență, analiza inflației trebuie făcută pe întreaga perioadă, nu doar la momentul subscrierii. O inflație ridicată la începutul perioadei, urmată de o scădere în anii următori, poate duce la un rezultat diferit față de percepția inițială.

În acest context, titlurile de stat 2026 funcționează ca instrumente de stabilitate nominală. Ele oferă predictibilitate asupra fluxurilor de numerar și elimină riscul fiscal asociat dobânzilor, dar nu protejează automat împotriva inflației ridicate pe termen scurt.

Concluzia este că randamentul titlurilor de stat trebuie analizat împreună cu dinamica inflației și cu orizontul de timp. Aceeași dobândă poate avea efecte diferite în funcție de evoluția prețurilor și de durata deținerii. Pentru cei care vor să înțeleagă cum se compară randamentul fix al titlurilor de stat cu alte forme de investiții în perioade inflaționiste, cursul Value Investing oferă un cadru de analiză bazat pe valoare reală și raportarea la puterea de cumpărare în timp.

Un al doilea factor este momentul cumpărării. Titlurile Fidelis cumpărate de pe bursă pot avea un randament diferit față de cel din prospect, în funcție de prețul de achiziție.

Momentul cumpărării contează în cazul titlurilor Fidelis achiziționate de pe bursă, deoarece prețul de tranzacționare include două componente: principalul și dobânda acumulată până la acel moment.

La subscriere, titlurile Fidelis se cumpără la valoarea nominală, fără dobândă acumulată. Randamentul este cel din prospect, iar cuponul se încasează integral la datele stabilite.

După listare, prețul de pe bursă este format din:

• prețul titlului (principalul), care poate fi sub sau peste valoarea nominală
• dobânda acumulată (cupon la zi), corespunzătoare perioadei scurse de la ultima plată de dobândă

Astfel, cumpărătorul plătește atât principalul, cât și dobânda acumulată până la data tranzacției. La următoarea plată de cupon, se încasează dobânda integrală pentru perioada respectivă, inclusiv partea deja plătită vânzătorului prin preț.

Diferența dintre brut și net apare la nivel de randament efectiv:

• dobânda încasată este netă, deoarece nu este impozitată
• randamentul final depinde de prețul total plătit la cumpărare, care poate fi mai mare sau mai mic decât valoarea nominală

De exemplu, pentru un titlu Fidelis cu valoare nominală de 100 lei și dobândă anuală de 7%:

• cumpărat la subscriere, randamentul este cel din prospect
• cumpărat pe bursă la un preț total de 102 lei (principal + dobândă acumulată), randamentul până la scadență este mai mic
• cumpărat pe bursă la un preț total de 98 lei, randamentul până la scadență este mai mare

Diferența nu vine din modificarea cuponului, care rămâne fix, ci din suma totală plătită la cumpărare. Din acest motiv, la tranzacționarea titlurilor Fidelis este relevant prețul total, nu doar dobânda afișată în prospect.

Exemplu: vânzare după 4 luni – ce plătește cumpărătorul și ce încasează vânzătorul

Presupunem următorul scenariu:

• valoare nominală: 100 lei
• dobândă anuală (cupon): 7%
• plată cupon: anual
• dobânda este neimpozabilă
• titlul este vândut după 4 luni
• cupon acumulat după 4 luni: 7% × 4/12 = 2,33 lei

Vom studia 3 cazuri, unul în care prețul pieței este egal cu cel de nominal inițial, unul în care piața este sub acest preț și unul în care piața este peste.

Ce se întâmplă cu dobânda după tranzacție.

La următoarea dată de plată a cuponului:

• cumpărătorul încasează cuponul integral de 7 lei (recuperează dobânda plătită vânzătorului și rămâne cu partea aferentă perioadei sale)
• din acești 7 lei:
  • 2,33 lei reprezintă recuperarea dobânzii plătite vânzătorului la cumpărare
  • 4,67 lei reprezintă dobânda efectivă pentru perioada în care a deținut titlul

Vânzătorul:

• nu mai primește niciun cupon ulterior și-a încasat dobânda pentru cele 4 luni prin cuponul acumulat inclus în preț (a primit de la cumpărător dobânda pentru perioada deținerii)

Un alt element de risc este moneda. Titlurile în lei sunt expuse riscului de inflație locală, iar titlurile în euro sunt influențate de evoluția cursului de schimb pentru investitorii care cheltuiesc în lei.

În practică, randamentul final este dat atât de dobânda afișată, cât și de contextul economic pe perioada deținerii.

Riscuri reale pentru investitori

Deși titlurile de stat sunt considerate cele mai sigure instrumente de economisire, investitorii trebuie să ia în considerare următoarele riscuri și limitări specifice anului 2026:

• Riscul de lichiditate (pentru programul Tezaur): Dacă ai nevoie de bani înainte de termen, poți solicita răscumpărarea, dar vei pierde întreaga dobândă acumulată.
• Riscul de piață/preț (pentru programul Fidelis): Deoarece titlurile sunt listate la Bursa de Valori București, prețul acestora poate fluctua. Dacă alegi să vinzi înainte de scadență, prețul de vânzare poate fi mai mic decât cel de achiziție, în funcție de evoluția dobânzilor în piață.
• Riscul inflaționist: Dacă rata inflației depășește nivelul dobânzii (de exemplu, o dobândă de 7% într-un an cu inflație de 8%), puterea de cumpărare a banilor investiți scade în termeni reali, chiar dacă nominal câștigi bani.
• Riscul de reinvestire apare la scadență, atunci când suma încasată trebuie plasată din nou. Este posibil ca, la acel moment, titlurile nou emise să ofere dobânzi mai mici decât cele obținute anterior, ceea ce poate reduce randamentul viitor al capitalului reinvestit.
• Riscul de credit (Statul): Acesta reprezintă probabilitatea ca statul să nu își poată onora plățile. Totuși, acest risc este considerat minim, titlurile fiind garantate integral de stat.
• Riscul de rată a dobânzii (interest rate risk) apare atunci când statul emite noi titluri cu dobânzi mai mari decât cele ale titlurilor deja aflate în circulație. În acest caz, titlurile existente devin mai puțin atractive pentru cumpărători, iar prețul lor de piață scade. Dacă este nevoie de lichiditate și titlurile sunt vândute înainte de scadență, ieșirea se poate face la un preț mai mic decât valoarea nominală. În același timp, dobânda încasată rămâne cea stabilită inițial, mai mică decât randamentele disponibile pentru noile emisiuni.

Acest mecanism nu afectează titlurile păstrate până la scadență, dar devine relevant pentru investitorii care ar putea avea nevoie de cash înainte de termen. 

Evoluția dobânzilor, care stă la baza acestor variații de preț, este legată de inflație, politica monetară și condițiile macroeconomice generale. Înțelegerea acestor relații este esențială pentru evaluarea riscului de preț și este tratată aplicat în cursul de macroeconomie, unde sunt explicate legăturile dintre inflație, dobânzi și instrumentele cu venit fix.

Strategii de investitie pe termen scurt

Pe termen scurt, titlurile de stat 2026 sunt folosite în special pentru conservarea capitalului. În acest caz, strategia presupune cumpărarea titlurilor Fidelis și posibilitatea vânzării înainte de scadență, dacă apar oportunități sau nevoi de lichiditate.

Rezultatul depinde de evoluția dobânzilor din piață. Dacă dobânzile scad, titlurile cumpărate anterior pot fi vândute la un preț mai mare. Dacă dobânzile cresc, strategia pe termen scurt devine mai puțin favorabilă.

Această abordare presupune urmărirea pieței și acceptarea variațiilor de preț.

Strategii de investitie pe termen lung

Pe termen lung, titlurile de stat 2026 sunt folosite ca instrumente de stabilitate. Strategia clasică este cumpărarea la subscriere și păstrarea până la scadență, pentru încasarea integrală a dobânzii.

În această variantă, riscul de preț dispare, iar randamentul devine previzibil. Titlurile sunt integrate alături de alte clase de active, cu rol diferit în portofoliu.

Într-o structură pe termen lung, titlurile de stat sunt plasate alături de investiții orientate spre creștere, cu rol diferit în portofoliu. Această logică de construcție și echilibrare este detaliată în cursul Primul portofoliu investițional, unde accentul cade pe alocare și pe funcția fiecărui instrument în timp.

Concluzie

Imagine generată cu ajutorul AI

Titlurile de stat 2026 sunt instrumente cu randament cunoscut. Diferența dintre Tezaur și Fidelis ține de modul de deținere: Tezaur se păstrează până la scadență, Fidelis poate fi tranzacționat înainte de termen. În ambele cazuri, dobânda nu este impozitată și nu se include în calculul CASS.

Utilizarea lor depinde de termen și de accesul la bani. Pentru sume păstrate până la scadență, randamentul este cel din prospect. Pentru situații în care este posibilă ieșirea înainte de termen, Fidelis implică variații de preț. Alegerea ține de modul în care aceste instrumente sunt folosite într-o structură mai largă, nu de nivelul dobânzii luat izolat.

Modul de utilizare al titlurilor de stat este definit de structura în care sunt integrate și de rolul pe care îl ocupă în ansamblu. Ele pot fi incluse într-un portofoliu pe termen mediu sau lung, alături de alte clase de active care generează fluxuri de numerar, în funcție de orizontul urmărit. Relația dintre titlurile de stat și instrumentele orientate spre venit, precum acțiunile care distribuie dividende, este detaliată în cursul Income Stocks, unde accentul cade pe construcția și echilibrarea surselor de venit într-un portofoliu.

Conținut oferit de: Alexandru Chirilă

Vezi mai multe articole de Alexandru Chirilă »