Ce este inflația?
Chiar dacă vei afla astăzi ce înseamnă inflația, vei descoperi că ai trecut prin acest fenomen de multe ori și ai simțit care sunt efectele sale. Ce anume determină creșterea și scăderea prețurilor din piață? Cum procedăm când devenim conștienți de prezența inflației?
Răspunsurile la aceste întrebări le vei găsi în articolul de mai jos pregătit pentru tine.
1. Ce este și ce înseamnă inflația?
Într-o economie de piață, prețurile bunurilor și serviciilor sunt în continuă schimbare. Astfel, unele prețuri cresc, iar altele scad. Inflația înseamnă efectul produs de un dezechilibru major între oferta de bani și cantitatea de bunuri și servicii disponibilă în piață.
Creșterea inflației duce la diminuarea puterii de cumpărare din piață și impactează cheltuielile generale ale populației. În același timp, creșterea majoră a prețurilor de consum conduce la încetinirea economiei.
1.1 Ce este rata inflației și de ce crește?
În termenii economici, rata inflației este un indice important reprezentat de procentul cu care prețurile cresc sau scad într-un interval stabilit. Acest indice este calculat de obicei lunar sau anual și ne arată cât de repede și cât de mult au crescut prețurile în acea perioadă.
De exemplu, dacă în anul 2020 puteai să achiziționezi 1 litru de benzină cu 5 lei, în 2022 ești nevoit să plătești pentru aceeași cantitate 7 lei.
Printre cauzele care determină aceste creșteri, se regăsesc următoarele:
- Scumpirea costurilor pentru achiziționarea de materie primă
- Majorarea unor accize care controlează prețul combustibilului sau al energiei electrice
- Cererea în exces a anumitor bunuri de consum, astfel încât oamenii sunt dispuși să plătească prețuri mai mari pentru a le avea
- Impunerea de noi taxe vamale
- Deciziile politice care influențează prețurile produselor.
2. Tipuri de inflație
În funcție de evoluția prețurilor, putem determina principalele tipuri de inflație:
- Hiperinflația - acest tip de inflație se instalează în momentul în care nivelul prețurilor crește cu peste 50% lunar. Deși este un fenomen rar, acesta a avut loc atât în România, la începutul anilor ‘90, cât și în Germania (1920) sau Venezuela (2010).
- Deflația - reprezintă scăderea prețurilor, fiind un semnal îngrijorător care determină recesiunea economică. În situația în care prețurile continuă să scadă, ne putem confrunta cu o depresiune economică.
- Stagflația - are loc atunci când economia stagnează chiar dacă există o creștere a prețurilor.
- Inflația lentă - se caracterizează prin creșterea prețurilor cu 3% sau mai puțin. În această etapă este stimulată creșterea prețurilor deoarece consumatorii sunt dispuși să cumpere în prezent pentru a evita prețurile mai mari din viitor.
- Inflația moderată - are loc în cazul creșterilor anuale între 3% și 10% a prețurilor. Deoarece creșterea inflației afectează economia într-un ritm alert, consumatorii încep să cumpere mai mult decât au nevoie pentru a evita posibilele creșteri din viitor. În acest caz, furnizorii se confruntă cu dificultăți în a satisface cererea existentă pe piață.
- Inflația galopantă - reprezintă haosul absolut din economie. Dacă nivelul inflației depășește 10%, banii se devalorizează rapid, iar consumul devine imposibil din cauza majorării costurilor din piață.
3. Exemplu de calcul al inflației
Rata anuală a inflației este generată de prețul pe care îl însumează totalitatea bunurilor și serviciilor consumate de populație dintr-o anumită lună, comparată cu prețul acestora în aceeași lună a anului precedent.
În funcție de bunurile și serviciile la care ne raportăm, cei mai populari indicatori folosiți pentru măsurarea inflației sunt:
- IPC - Indicele Prețurilor de Consum reprezintă modalitatea de măsurare a variației procentuale cu privire la o cantitate de bunuri și servicii consumate.
- IPP - Indicele Prețurilor de Producție măsoară variația prețului mediu în costurile de vânzare primite de producătorii locali. Acest indicator este mai relevant pentru vânzător decât pentru cumpărător.
4. Cine are de câștigat sau de pierdut în inflație?
Inflația determină ca valoarea monedeI să scadă. Astfel, deși folosim aceeași unitate monetară la o anumită valoare, cantitatea de bunuri și servicii este micșorată. Cu cât inflația continuă să crească, cu atât cantitatea bunurilor și serviciilor va continua să scadă. Acest factor provoacă scăderea puterii de cumpărare a populației.
În acest caz, populația va pierde din cauza inflației un procent considerabil de bani, procent care este perceput în egală măsură cu nivelul inflației. Dacă luăm în considerare un nivel al inflației de 3% constant, pe termen lung, puterea de cumpărare a banilor poate să se diminueze cu peste 70%.
Cu toate acestea, unele companii pot beneficia de prezența inflației. Dacă economia este în creștere, iar cererea pentru un anumit produs sau serviciu este mare, companiile pot percepe tarife mai mari de vânzare.
Așadar, inflația poate oferi companiilor oportunitatea de a-și crește marja de profit prin fenomenul numit power pricing. În acest caz, prețurile produselor sau serviciilor cresc mai repede decât costurile de producție și ajută companiile să se afle într-o zonă favorabilă din punct de vedere financiar.
5. Ce faci în inflație și cum te protejezi?
Una dintre cele mai bune variante de a-ți proteja economiile este să îți mărești constant valoarea veniturilor prin investiții. În acest fel, vei reuși să depășești nivelul inflației, astfel încât nu doar că banii tăi își păstrează valoarea, dar se și înmulțesc.
Prin cursurile noastre, la Profit Point ne dorim să promovăm importanța educației financiare la nivel global. Astfel, platforma noastră de învățare aduce mai aproape de tine profesioniști din diferite domenii de activitate pentru a te ajuta să te dezvolți din punct de vedere personal și profesional.
6. Oportunități de luat în calcul în inflație
În ceea ce privește protejarea economiilor actuale și din viitor, există câteva măsuri potrivite de luat în calcul:
- Investiții imobiliare - una dintre cele mai cunoscute forme de investiție. Cu toate acestea, puține persoane cunosc faptul că există 2 variante de a investi în imobiliare: achiziția propriu-zisă a imobilului pentru diferite scopuri (revânzare, chirie, locuință) sau investiția în acțiuni imobiliare.
Cursurile Profit Point de investiții la bursă te pot învăța în ce moment este indicat să investești, care sunt cele mai potrivite metode pentru tine și care este randamentul presupus pentru viitor.
- Investiții pe piața financiară - în acest caz ai oportunitatea de a investi în diverse clase de active. Printre cele care ajută la protecția împotriva inflației, se numără:
Valutele - dolarul american, euro, lira sterlină, etc
Materiile prime - aur, argint, petrol, etc
Acțiunile - listate la bursă atât în România, cât și în alte țări importante
Obligațiuni - emise de țări atât din Europa, cât și din SUA
ETF-urile - oportunități de investiții în diferite active, sectoare și regiuni
Criptomonedele - Bitcoin, Ethereum și altele.
Despre toate aceste investiții pe piața financiară poți învăța cu ajutorul Profit Point prin traineri, coach și mentorii care oferă atât cursuri și seminarii, cât și masterclass-uri, workshop-uri și webinarii dedicate acestor subiecte.
7. Ce este inflația negativă?
Inflația negativă, numită și deflație, reprezintă scăderea masivă a prețurilor. Atunci când puterea de cumpărare a unei bancnote crește, populația poate achiziționa bunuri sau servicii într-o cantitate mai mare cu aceeași sumă.
Deflația este un semnal îngrijorător care determină recesiunea economică. În situația în care prețurile continuă să scadă, ne putem confrunta cu o depresiune economică.
8. Calculul inflației în zona Euro
Banca Centrală Europeană are ca obiectiv determinarea tuturor statelor din UE să mențină inflația la un nivel sub 2%. Totodată, în SUA obiectivul este de a menține stabilitatea prețurilor la un nivel egal cu 2%.
În termeni economici, în zona euro inflația este măsurată după indicele IAPC. Dacă acest indice are un nivel inferior față de 2%, se oferă posibilitatea de comparație reală a ratei de inflație între țările europene.
8.1 Ce înseamnă IAPC?
IAPC reprezintă indicele armonizat al prețurilor de consum. Prin termenul “armonizat” se explică faptul că toate statele membre UE aplică aceeași metodologie în determinarea inflației.
8.2 Cum se calculează IAPC?
Fiecare țară colectează prețurile a aproximativ 700 de produse și servicii. Pentru fiecare produs sunt colectate mai multe prețuri. Astfel, fiecărui produs i se atribuie o anumită pondere, în funcție de sumele medii cheltuite într-o gospodărie pentru produsul respectiv.
Ulterior, toate datele sunt centralizate cu ajutorul cărora se calculează care este valoarea totală a IAPC-ului.
9. Măsuri de prevenire a inflației
Rentabilitatea este esențială în contextul inflației. Pentru a determina o creștere a capitalului tău este important să oferi o sursă de rentabilitate care să depășească nivelul inflației din România.
Astfel, îți recomandăm să iei în calcul oportunitățile prezentate mai sus pentru a-ți proteja atât bugetul actual, cât și bugetul din viitor.
10. Consecințele inflației
Populația are deseori sentimentul că inflația este mai ridicată decât sugerează indicii prețurilor reale, potrivit unor sondaje de opinie. Astfel, percepția populației cu privire la inflație se formează diferit. Prin urmare, sondajele ne arată următoarele aspecte:
- Se acordă o atenție mai mare asupra prețurilor care cresc decât celor care se diminuează.
- Prețurile bunurilor și serviciilor achiziționate în mod frecvent, precum pâinea sau combustibilul, au crescut peste medie.
- Se remarcă mai puțin cheltuielile efectuate prin transfer bancar, chiar dacă acestea se raportează la sume mai mari.
- Dăm vina pe inflație chiar dacă la baza variațiilor de preț există modificările de calitate a produsului.
- Deși inflația este aceeași, gospodăriile percep diferit impactul acestora. În timp ce unele se confruntă cu un impact negativ, altele pot chiar beneficia de o inflație sub medie.
- Ratele inflației sunt anuale, însă memoria populației reține informațiile mult mai îndepărtate.
Prin urmare, creșterea inflației conduce la diminuarea puterii de cumpărare și afectează cheltuielile generale ale populației. Astfel, o creștere majoră a prețurilor de consum determină încetinirea economiei.
Cu toate acestea, inflația reprezintă un fenomen normal și nu ar trebui considerată întotdeauna un fenomen negativ.