Învăţăm din istorie ceea ce nu învăţăm din istorie.(Hegel)Exemple cunoscute de bule speculative și prăbușiri la bursă includ Tulipomania din secolul al XVII-lea, Criza de pe Wall Street din 1929, criza imobiliară din Japonia din anii 1980, bula dot.com (bula internetului) din 2000–2001 sau criza imobiliară din Statele Unite ale Americii a început o bulă imobiliară prin care prețul caselor a crescut semnificativ.
Până la urmă, nu există o explicație foarte clară, definitivă și universal acceptată a modului în care se formează bulele speculative, fiecare expert având propriul său punct de vedere și tratare a acestui fenomen.
Să aruncăm o privire la cele mai comune perspective economice ce cauzează bulele speculative:
- bula speculativă este un ciclu economic care se caracterizează prin escaladarea rapidă a valorii de piață pe un produs, în special pe prețul activelor;
- această creștere bruscă a prețului este, de obicei, urmată de o scădere rapidă a valorii sau de o contracție, atunci când bula “se sparge”;
- de regulă, bulele sunt identificate și studiate retrospectiv, după ce apare o scădere masivă a prețurilor;
- cauza bulelor este contestată de economiști, unii din ei afirmând că bulele nu apar deloc, iar aici vom analiza următoarea perspectivă:
Perspectiva clasico-liberală
Opinia generală acceptată despre băncile centrale, cum ar fi Rezerva Federală a SUA, este că avem nevoie de bule (boom-uri economice) pentru a gestiona creșterea economică și a asigura prosperitatea prin manipularea ratei dobânzii. Cu toate acestea, economiștii liberali clasici consideră că politica și intervențiile Fed-ului denaturează piețele, producând consecințe negative. Economiștii consideră că politicile monetare ale băncilor centrale sunt cauza principală a apariției bulelor speculative.
Douglas E.French – economistul școlii austriece, a scris în cartea sa “Early Speculative Bubbles and Increases in the Money Supply” că atunci când guvernul tipărește bani, ratele dobânzilor scad sub rata lor normală, încurajându-i pe antreprenori să investească la modul pe care altfel nu l-ar face și alimentează astfel o bulă speculativă care, în cele din urmă, urmează să se spargă și să forțeze prăbușirea investițiilor în cauză. Acest lucru confirmă faptul că imixtiunile guvernelor în manipulările monetare duc la formarea bulelor speculative și a comportamentului de turmă pe piețele financiare. Cu cât pomparea monetară este mai intensă, cu atât ritmul de prăbușire își va urma cursul.
În concluzie, atunci când observăm o intensificare în creșterea ratei de expansiune a ofertei de bani, putem afirma cu încredere că acest lucru pune bazele unor activități de tip speculativ, dezvoltându-se o bulă economică speculativă.
Află care sunt elementele importante pentru a investi cu succes pe bursă.