Din vânători-culegători în cumpărători-împrumutători

“We used to be hunter - gatherers, now we’re shopper - borrowers” este sintagma care mi-a atras foarte mult atenția când am început să scriu acest articol. Acum hai să vedem unde am fost și ce am ajuns, din punct de vedere socio-economic. Am evoluat prin 4 ere, iar acestea sunt: Era vânătorilor culegători: Practic în acea perioadă averea oamenilor era natura. Dacă știai să vânezi și să cauți mâncare supraviețuiai, dacă nu, mureai. Dacă resursele se terminau tribul se muta în altă zonă. În plan socio-economic toți oamenii erau egali. Poate șeful tribului avea un standard de viață mai ridicat față de restul dar totuși focul era foc, peștera era peșteră, rădăcinile erau rădăcini. Atunci exista doar o singură clasă de oameni, săracii. În acea perioadă nu putem discuta de bani... Era agrară: După ce vânătorii culegători au reușit să domesticească animalele și au învățat să cultive anumite plante, averea oamenilor a devenit pământul, pământul arabil. Așa au început să se formeze așezările omenești, locații stabile în care își puteau desfășurau activitatea. Cei care dețineau pământurile, regii, primeau un bir de la cei care lucrau pe pământul lor, țăranii. Cu cât era mai fertil cu atât era mai prețios terenul dezvoltându-se a doua clasă de oameni, bogații. Acum avem două clase, bogații și săracii. În acea vreme făceai bani dacă erai un negustor bun sau dacă dețineai pământuri, dacă vindeai grâne sau animale ori primeai birul, cam așa puteai să faci bani într-un mod mai simplificat. Era industrială: Odată ce marii exploratori au pornit în căutare de noi resurse și locații dezvoltând marile rute comerciale, Cristofor Columb descoperind noul continent american, continent plin de resurse, petrolul, cuprul, cositorul și cauciucul au devenit resurse indispensabile dezvoltării noilor industrii. Până acum terenul arabil era cel mai prețios, dar odată cu dezvoltarea liniilor de producție și a marilor fabrici, terenul industrial, neroditor, a devenit mai scump decât cel arabil. Implicit a mai apărut o nouă categorie socială, clasa de mijloc. Cei care învățau o meserie și lucrau în fabricile marilor industriași. Deci avem clasa săracilor, clasa de mijloc și bogații. Săracii se străduiau să supraviețuiască, clasa de mijloc muncea pentru un salariu iar bogații se bucurau de profitul pe care îl genera fabrica pe care o construise. Atunci dacă stăpâneai o meserie câștigai bani iar dacă dezvoltai o afacere câștigai din profitul generat de afacere. Era informației: A început odată cu inventarea calculatoarelor digitale și apariția internetului. În era informației averea este reprezentată de informațiile pe care le deții transmise prin mijloacele tehnologice foarte ieftine în momentul de față. Cu alte cuvinte nu mai este costisitor să devii bogat. Pentru prima dată în istorie averea este disponibilă oricui, accesibilă pentru toți oamenii indiferent unde s-ar afla ei. Acum avem o a patra categorie: săracii, clasa de mijloc, bogații și super bogații. Bill Gates și Mark Zuckerberg sunt câteva exemple de superbogați din era informației. Ce s-a mai întâmplat în era informației? Marile industrii au început să se automatizeze din dorința de a eficientiza și a mări producția având costuri cât mai mici pentru profituri cât mai mari.

Urmăreşte-ne şi pe pagina de Facebook!

Ok, acum revenim în era noastră, era informației și hai să luăm puțin la rând așa cum a făcut și Robert Kyiosaki atunci când a împărțit oamenii în patru categorii și modul prin care ei fac bani tot în patru. Dacă nu ai auzit de Robert Kyiosaki, să știi că i se mai spune și părintele educației financiare și te invit să citești cartea “Tată Bogat, Tată Sărac” pe mine m-a ajutat să privesc altfel anumite lucruri legate de bani și educație financiară. 1.Angajatul – el “vânează” un salariu fix iar dacă se oprește din vânat, rămâne fără bani, implicit fără mâncare și “moare”. Poate sună ciudat dar dacă stai și te gândești, puțin mai mult, cam asta s-ar întâmpla dacă n-ai mai merge deloc la job.

Liberul profesionist – și el “vânează” un salariu dar de data asta nu mai este fix, cumva este propriul lui angajat, dar dacă și el se oprește din “vânat” are cam aceeași soartă cu cel de sus.

3.Patronul – cel mai râvnit om din România, el “vânează” vânătorii de salarii. Poate suna ciudat dar dacă nu știai, în companiile mari, recrutorii sunt denumiți “headhunters - vânători de capete”. 4.Investitorul – el “vânează” informații de calitate, practic transformă informația în bani. Marile fonduri plătesc sume frumușele pentru newsfeed-uri, pentru a primi informația într-un termen cât mai scurt posibil. Activitatea de trading în linii mari cam asta implică, practic transformi informația în bani, înveți ce și de ce se mișcă piața că apoi tu să iei o decizie de cumpărare sau vânzare. Mulți oameni cred că, pentru a face bani trebuie să ai bani. Nu este adevărat. Amintește-ți întotdeauna că, așa cum poți pierde bani investind în aur, poți să-i pierzi și în orice altă afacere. În fond, nu aurul, acțiunile, imobilele, munca sau banii te fac bogat - ci ceea ce știi despre aur, acțiuni, imobile, muncă și bani. În fine, dar despre asta poate discutăm în alt articol. Ok, acum trebuie să fim conștienți că nu toți vom deveni liberi profesioniști, patroni sau investitori, n-am precizat angajat pentru că din punctul meu de vedere este cel mai ușor mod prin care poți să faci bani legal și după cum ai observat mai sus fiecare are câte un “vânat” diferit, dar întrebarea mea e următoarea: Tu ce faci cu “vânatul” tău? Se spune că dacă strângi toți banii din lume și îi împărți în mod egal tuturor oamenilor, peste o perioada de timp vor ajunge la stadiul dinaintea împărțirii. De ce? Din cauza obiceiurilor, obiceiuri care vin din cei șapte ani de acasă, mediul în care am crescut dar și din educația financiară pe care am primit-o, sau nu, acasă. Unii sunt învățați să muncească din greu pentru “vânat” dar nu le este deajuns, alții doar îl conservă iar alții îl conservă și înmulțesc. Poate ai observat, tu cel care citești acum acest articol, că am separat cei șapte ani de acasă de educația financiară, nu? Dacă nu, te invit să mai citești încă o dată frază de dinaintea acestei propoziții….Super, acum că ai revenit, hai să continuăm. Cum sau când îți dai seama că o persoană este educată din punct de vedere financiar? Te-ai întrebat asta vreodată dragă cititorule? Îți dai seama poate că un copil este educat atunci când da “bună ziua pe stradă” sau cel puțin așa spunea bunică-mea :)). Îți dai seama că un bărbat este educat când deschide ușa sau portiera unei doamne și o lasă să treacă prima sau când cineva acordă locul unei bătrâne într-un mijloc de transport aglomerat sau...cred că poți să mai continui și tu …Dar când îți dai seama că o persoană este educată din punct de vedere financiar? Încă n-o să-ți răspund...te mai țin puțin în suspans. Între timp hai să vedem ce se întâmplă la noi în țară ... Pentru majoritatea persoanelor educația financiară înseamnă trei mari lucruri: 1.Cum să-și gestioneze cheltuielile; 2.Cum să-și administreze banii; 3.Cum să-și gestioneze veniturile. Din punctul meu de vedere toate sunt la fel și ...cam limitative, de ce spun limitative o să vezi puțin mai jos, dar toate au un singur răspuns: BUGET LUNAR PERSONAL. N-o să stau acum să detaliez toate aceste lucruri pentru că deja te-am ținut foarte mult în fața laptopului sau telefonului și sunt cursuri la care te invit și putem detalia mult mai mult. Dar de ce am spus că sunt limitative, spun că sunt limitative pentru că atunci când spui că îți gestionezi banii practic ce faci ? Ai primit salariu sau ce venituri îți vin ție pe lună și ce faci cu ei ? În primul rând îi numeri și apoi îi împarți. Pe ce îi împarți? Pe necesitățile tale din viața de zi cu zi. Dar ce faci atunci când acea sumă pe care o GESTIONEZI este tooooot timpul FIXĂ de ex: 2000 ron pe lună dar NECESITĂȚILE tale variază ? Sau când apar ȘOCURI FINANCIARE, acele evenimente pe care, oricât de bine ți-ai gestiona banii, nu le poți evita, preveni sau estima că vor apărea și hai să recunoaștem că toți am avut parte de câte un asemenea eveniment. Atunci ce faci? Te împrumuți...adică devii un cumpărător-împrumutător, te împrumuți și cumperi și iar te împrumuți și iar cumperi și uite așa acest cerc vicios uneori parcă simți că nu se mai termină și nu mai poți ieși din această cursă, o cursă a șobolanului cum îi spune Robert Kyiosaki de cea mai joasă speță, dar uite aici poate interveni adevărata educație financiară și mai jos o să afli părerea mea personală despre ce anume înseamnă ea. Pentru mine educația financiară înseamna următorul lucru: Să înțeleg ce impact au anumite evenimente, care apar la nivel național sau mondial, asupra economiei țării/țărilor și implicit asupra piețelor financiare și să înțeleg dacă ele mă pot afecta pe mine și de ce nu, să profit de pe urma lor. Poate fraza asta ți-a sunat așa foarte stufos și pompos dar să știi că și tu poți învața aceste lucruri cum și eu am învățat la rândul meu. Am învațat de la specialiști, nimeni nu s-a născut atotștiutor și nici-un copil nu s-a născut deja mergând. Și ca să îți dau exemple de evenimente recente: mărirea neașteptată a rate dobânzii de către Banca Națională a Elveției, Brexit, Trump președinte în America, măririle ratelor dobânzii de către Banca Națională a Americii, Macron președinte în Franța plus altele și nu mai zic de instabilitatea politică de la noi din țară plus unele decizii luate de către guvernanți. Dacă mă crezi sau nu, toate aceste evenimente au avut un anumit impact asupra piețelor la nivel mondial de pe urma cărora unii și în ziua de azi au de suferit ori chiar au pierdut locuri de muncă iar alții și-au crescut veniturile, sună ca un paradox, nu? Cum de unii își pot pierde locurile de muncă iar alții pot să-și crească veniturile în urma unor asemenea evenimente care pentru unii au avut un impact negativ? Uite aici iar intervine educația financiară de care îți spuneam mai sus, aceștia care și-au mărit veniturile au învățat cum să interpreteze niște evenimente ca să se ferească de ele sau să profite de pe urmă lor. Și ca să îți mai dau un exemplu și mai simplu, Bill Clinton & Monica Lewinsky...acest eveniment monden demn de can can-uri a dus la o depreciere a dolarului de până la 10%. Foarte mulți oameni foloseau acestă informație ca știre, bârfă, cancan, glume etc, dar ghici ce făceau investitorii și persoanele cu o educație financiară dezvoltată? Pălărie-ntr-un picior, ghici ciupercă ce făceau :))!? Ei făceau BANI, alt subiect tabu la noi în țară dar poate într-un următor articol vom discuta și despre acest lucru. Si ca să încheiem, adevărata educație financiară nu stă doar în a-ți optimiza cheltuielile și gestiona banii. Acesta este doar un prim pas. Următorul pas este să economisești. Economisind un procent din ce câștigi vei/vom reuși să eliminăm cea mai des folosită expresie de către români: “n-am !!!”. Iar al treilea pas este să înveți să folosești informațiile, care oricum sunt în jurul tău peste tot pentru a-ți crește veniturile. Să știi că lucrurile sunt foarte simple pentru că vezi tu, la începuturi ca să poți trăi bine trebuia să știi să vânezi, apoi trebuia să știi să cultivi pământul sau să crești animale sau să deții terenuri. După, trebuia să știi o meserie căutată de către cei care dețineau fabrici sau să deții o fabrică. Acum, ce trebuie să știi fie că ești angajat, liber profesionist, patron sau investitor? Trebuie să știi ce se întâmplă cu și pe piețele financiare pentru a le folosi în folosul tău. Iar acești trei pași te pot duce către acea libertate financiară la care toată lumea aspiră. Ne vedem în următorul articol! Numai gânduri bune. Autor: Gelu Zaharie (Profit Point Iași)

Din vânători-culegători în cumpărători-împrumutători

Autentificare

Am uitat parola

Înregistrează un cont nou

Autentificare

Am uitat parola

Înregistrează un cont nou

Autentificare

Am uitat parola

Înregistrează un cont nou

Incepe testul

Consimțământul cookie-urilor GDPR