Iată în continuare 5 capcane bazate pe prejudecăți cognitive pe care trebuie să le eviţi pentru a contribui la rentabilitatea portofoliului de investiții.
Capcana #1: Prejudecata rezultatului
Prejudecata (biasul) rezultatului este atunci când un investitor ia o decizie pe baza rezultatelor anterioare, mai degrabă decât pe calitatea deciziei în acel moment.
De exemplu, Andrei decide să investească în imobiliare după ce a aflat că Mihai a câștigat de pe urma unei investiții atunci când ratele dobânzilor erau la un nivel diferit. În loc să se uite la alți factori care ar fi putut avea ca rezultat succesul colegului, precum sănătatea economiei generale sau performanța imobiliară, Andrei se concentrează pe profitul obținut de Mihai.
O decizie nu trebuie luată în baza rezultatului pe care l-a generat.Același lucru îl putem concluziona în cazul jocurilor de noroc: faptul că ați câștigat o dată, nu înseamnă că decizia de a participa la jocuri de noroc este bună.
Capcana #2: Efectul banilor de casă
Ce înseamnă mai exact acest efect? De exemplu, Andrei a inițiat o tranzacție de o paritate valutară, piața s-a mișcat în direcția care să-i aducă profit și Andrei a obținut peste noapte un profit de 300 de euro. Andrei consideră că acești bani nu sunt munciți de el, pentru că au venit rapid și ușor, deci îi poate cheltui pe lucruri, să zicem, care nu-i sunt absolut necesare. În altă situație, în care Andrei ar fi muncit la un proiect pentru acești 300 de euro, el s-ar fi gândit mai bine înainte să-i cheltuiască și ar fi fost mult mai responsabil cu banii câștigați. Acesta se numește efectul banilor de casă, capcană în care cade multă lume în ziua de azi.
Tratează-ți banii la fel!Capcana #3: Efectul de ”halo”
Efectul de halo se referă la influenţarea percepţiei şi a a evaluării unei realităţi în sens pozitiv sau negativ. Câţi dintre noi nu am observat cum studenții buni ai facultății primeau note mari doar pe principiul că sunt conştiincioşi, notarea la o materie fiind influenţată de notarea la alte materii? Acesta este efectul de halo în evaluarea educațională. Efectul Halo se întâlneşte atunci când percepţiile pozitive asupra unui brand se rasfrâng asupra altor branduri. Cel mai bun exemplu în business ar fi iPod-ul care a făcut ca orice iThing Apple să fie mai interesant în ochii cumpărătorilor. Compania a pariat pe cel mai bun produs, a investit masiv în promovarea acestuia, conştientă fiind de avantajele pe care strategia le va avea asupra celorlalte produse marca Apple.
Capcana #4: Efectul de ancoră
Ancorarea sau biasul punctului de plecare este un termen utilizat în psihologie pentru a defini o situaţie în care fiecare dintre noi suntem puşi frecvent, fără a conştientiza acest lucru, şi care ne influenţează în mare măsură comportamentul şi, mai ales, luarea deciziilor. O afirmaţie de felul: “Prima impresie contează!” a devenit aproape un clişeu. Să revenim la același exemplu din educație: este începutul anului de facultate, toţi studenții anului întâi sunt în bănci, cu excepţia unuia singur care ajunge mai târziu. Cu siguranţă, şi colegii şi profesorul vor gândi că este vorba de un student care obişnuieşte să întârzie, chiar dacă, poate, pentru studentul respectiv, se întâmpla pentru prima dată să nu ajungă la timp. Prin efectul de ancoră, i s-a pus deja o “etichetă”.
Capcana #5: Prejudecata angajamentului
Particularitatea angajamentului este atunci când investitorul rămâne ferm pe o poziție, o idee sau o abordare defectuoasă pur și simplu pentru că a respectat-o în trecut. Ok, cu toții facem greșeli. Și o parte din secretul unei investiții de succes este învățarea din greșeli. Biasul angajamentului poate fi o capcană cognitivă periculoasă. De exemplu, Andrei îi spune unui prieten că este foarte încrezător că acțiunile Bank of America (BAC) sunt subevaluate și reprezintă o investiție excelentă. Cu toate acestea, chiar săptămâna următoare BAC raportează câștiguri mari și devine clar că banca luptă financiar și este de fapt supraevaluată. În loc să își reevalueze punctul de vedere cu privire la acțiuni, Andrei care suferă de prejudecata angajamentului își susține în continuare părerea și stă pe poziția că BAC este subevaluată și este un moment excelent pentru investiții în acțiuni. Chiar dacă ar deține acum acțiunile acestei bănci și ar vedea cum ele se devalorizează, Andrei își va păstra angajamentul și chiar s-ar putea să mai cumpere câteva acțiuni.
Din moment ce susținem public o idee sau o strategie de investiții, ar trebui să renunțăm la prejudecata angajamentului și să avem naturala tendință de a ne revizui punctul de vedere atunci când noile informații arată că s-ar putea să greșim.
Psihologii susțin că biasurile cognitive ne ajută uneori să procesăm informațiile mai eficient, mai ales în situații riscante. Totuși, acestea pot fi capcane care ne fac, de cele mai dese ori, să facem greșeli în investiții.
Drum lin în luarea deciziilor corecte și succes în conștientizarea banilor!
Află care sunt elementele importante pentru a investi cu succes pe bursă.