În ultima vreme, piețele financiare mondiale înregistrează o dinamică ascendentă îngrijorătoare a prețurilor acțiunilor, fenomen caracteristic procesului de formare a bulelor speculative. Această evoluție este observabilă pe bursele de pe Wall Street, pe cele europene, dar mai ales pe piața financiară chineză, unde bursele din Shanghai și Shenzhen au înregistrat noi maxime istorice săptămâna trecută. Capitalizarea pieței mondiale de valori stabilește aproape zilnic noi recorduri, iar valoarea tuturor valorilor mobiliare a atins maxima istorică de 73 trilioane de dolari, indică serviciul financiar Bloomberg. Cu toate acestea, riscul formării de bule speculative acoperă nu numai piața de valori, ci și piețele obligațiunilor și cea imobiliară.
Despre aceste riscuri preîntâmpină și laureatul Premiului Nobel, Robert Shiller, economistul care a reușit să identifice formarea a două bule speculative precedente, înainte de spargerea acestora. În opinia lui Shiller, dorința de a-și asuma riscuri, în principiu, este specifică naturii umane.
Urmăreşte-ne şi pe pagina de Facebook!
Psihologia umană se concretizează prin faptul că cetățeni absolut obișnuiți încep să cumpere acțiuni sau case chiar și atunci când își dau seama că acestea sunt deja prea scumpe. În scopul evaluării acestei percepții, economistul a introdus un criteriu special de evaluare intitulat "Valuation Confidence Index" (indicele de evaluare a încrederii). Indicele de evaluare a încrederii este acum la cel mai scăzut nivel de la criza financiară, însă încă este cu mult peste nivelul înregistrat la începutul noului mileniu.
De părere că piața este ”supraevaluată în mod cert” este și strategistul în investiții din cadrul GMO, Jeremy Grantham, care acum jumătate de an în urmă, și-a exprimat opinia privind formarea unei bule speculative: "Continui să cred că Fed va alimenta formarea unei veritabile bule speculative înainte de un declin important."
Conform opiniei economistului Jesse Colombo, economia americană se află în ce-l de-al doilea val de expansiune a unei bule speculative care a luat naștere încă în anii 1990, moment după care economia a înregistrat trei bule diferite: bula Dot-com, o bulă imobiliară, iar acum o altă bulă speculativă care include acțiuni, obligațiuni, start-up tech, anumite segmente ale pieței imobiliare ș.a. ”Consider că această nouă bulă se află în procesul de formare a ceea ce eu numesc o "Bubblecovery" sau o redresare economică temporară generată de această bulă, care se va încheia cu o altă criză”.
Colombo declară că Fed a creat de asemenea o bulă ”bubblecovery” și în anii 2000 pentru a încuraja redresarea de după criza Dot-com, lucru care a generat bula imobiliară din 2007, iar după spargerea acesteia, Fed a încercat din nou să restarteze economia prin utilizarea de instrumente monetare. ”După fiecare bulă/”bubblecovery”, Fed-ul pur și simplu contribuie la umflarea unei alte bule în încercarea de a o corecta pe precedenta”, declară Colombo.
Multe persoane consideră în mod eronat că bulele speculative se nasc, cresc foarte rapid și apoi se sparg. O veritabilă bulă speculativă are un ciclu de viață prelungit. Cu cât mai mult timp va fi susținută creșterea acesteia, cu atât mai multă presiune va acumula și mai dezastruos va fi momentul spargerii. De aceea, economiștii avertizează că piața este mai periculoasă atunci când nimeni nu crede că aceasta ar fi, iar dinamica piețelor financiare ar trebui să trezească semne de alarmă pentru întreg sistemul economic.[/vc_column_text][/vc_column][/vc_row]