Când va crește FED-ul rata fondurilor federale?

Rata de referință a fondurilor federale este rata utilizată în cadrul operațiunilor dintre băncile membre ale sistemului Federal Reserve. Această rată reprezintă un instrument de politică monetară prin care Banca Centrală influențează atât dobânzile de pe piața interbancară, cât și pe cele aferente creditelor și depozitelor persoanelor fizice sau juridice. Nivelul ratei fondurilor federale este determinat în cadrul ședințelor FOMC din SUA, care au loc de opt ori pe an. Cu toate acestea, comitetul are dreptul de a efectua și reuniuni neprogramate în cazul unei modificări urgente a ratei dobânzii. Ținta stabilită de FOMC pentru rata fondurilor federale a variat considerabil de-a lungul anilor, ca răspuns la evoluția condițiilor economice. Atingând chiar nivelul de 20% la începutul anilor 1980 inflaționiste, rata a scăzut constant de atunci apropiindu-se de intervalul minim record de 0% -0.25%, din luna decembrie 2008 până în prezent, pentru a combate Marea Recesiune și a stimula economia SUA. La momentul actual, însă, întrucât economia americană a început să înregistreze semnale de îmbunătățire și având în vedere că menținerea pentru o perioadă prea lungă a acesteia la un nivel redus este dăunătoare pentru economie, piețele anticipează momentului creșterii ratei urmărind cu atenție anumite indicii privind termenele în comentariile oficialilor. Astfel, în ultimul său discurs care a avut loc vineri, președintele Fed, Janet Yellen a declarat că conform opiniei acesteia, ”ar fi rezonabil ca ceva mai târziu, în acest an, ar trebui să se facă primul pas în sensul creșterii ratei fondurilor federale și prin aceasta să înceapă procesul de normalizare a politicii monetare”. Așadar, principalul scenariu de evoluție a politicii monetare presupune creșterea dobânzii în acest an. Dacă lucrurile vor astfel, atunci următorul subiect de discuție ar deveni momentul când va avea loc a doua creștere a ratei dobânzii, precum și câte astfel de creșteri vor avea loc. Yellen a sugerat că procesul de mărire a ratei va avea loc în salturi mici, reduse și rare până în 2016. Însă, există și opinia că scenariul de mai sus nu se va realiza, întrucât, se pare că prea multe rezerve sunt înregistrate în discursurile oficialilor americani, în particular, expresii de natura: "dacă inflația va atinge nivelul ţintă, iar creșterea economică va continua". CEO-ul Fondului Euro Pacific Capital, Peter Schiff,  este unul dintre sceptici. Potrivit acestuia, dinamica economiei de acum se află la cel mai înalt nivel din acest an. Dar, e foarte probabil că până la sfârșitul anului aceasta se va înrăutăți. De exemplu, chiar și indicatorul comenzilor industriale de luna trecută s-a dovedit a fi sub nivelul prognozelor. Iar acest indicator, declară Schiff, preîntâmpină despre o decelerare a creșterii economice americane, care va începe în jumătate de an. Astfel, Schiff consideră că creșterea dobânzii ar fi un pas pe care Fed e puțin probabil să-l facă în viitorul apropiat. De asemenea, FMI recomandă FEDului amânarea creşterii ratei dobânzii cel puțin până în 2016, argumentând că inflația redusă și slabiciunile ce pot fi observate pe piața muncii au nevoie de cel puțin încă câteva luni de aplicare a politicii banilor ieftini. Dacă rata fondurilor federale va fi mărită prea devreme, acest lucru ar putea să genereze dezechilibre pe piețele financiare și să crească riscurile deflaționiste. În plus, în multe dintre cazuri, rata dobânzii nu este cel mai eficient instrument pentru descurajarea speculațiilor pe piețele de active.