După mulți ani de inflație scăzută, prețurile de consum din Statele Unite și din toată lumea și-au continuat ascensiunea abruptă în luna ianuarie a anului curent. Indicele Prețurilor de Consum, cel mai urmărit indicator al inflației, a crescut cu 7,0% în Statele Unite din decembrie 2020 până în decembrie 2021 - cea mai mare rată din ultimii 40 de ani, cu 5,1% în Zona Euro, cu 5,4% în Marea Britanie, cu 3,7% în Canada și cu 8,4% în România conform INS.
IPC sau, pentru a-i da numele complet, Indicele Prețurilor de Consum, reflectă scăderea puterii de cumpărare. În Statele Unite, responsabil pentru IPC este Biroul de Statistică a Muncii (BLS) iar în România este Institutul Național de Statistică, instituții care încep prin a colecta date privind prețurile pentru sute de bunuri și servicii distincte – așa-numitul „coș de piață” – de la mii de unități locative, zeci de mii de comercianți cu amănuntul, furnizori de servicii și furnizori de vânzare online din întreaga țară. Practic IPC se calculează ținând cont de ponderea creșterii prețurilor chiriilor/prețului pe mp pentru imobile locative, a alimentelor, a prețurilor pentru ”mesele în oraș” - prețurile pentru mesele cu servicii complete și gustările consumate departe de casă, a prețurilor pentru bunurile și serviciile energetice, inclusiv prețurile la combustibilii utilizați pentru încălzire și gătit, prețul benzinei la pompă, precum și prețul gazului, păcură, propan, kerosen și lemnul de foc, a prețurilor autovehiculelor noi și uzate (second-hand).
Motivul acestei creșteri universale a prețurilor este relativ simplu: pandemia a închis lanțurile globale de aprovizionare, lucru care a provocat apoi un blocaj de trafic la nivel mondial pentru bunuri, de la piese auto la semiconductori, exact în același timp cu creșterea cererii de bunuri precum electronicele.
Dar oare numai creșterea cererii explozive la nivel mondial pentru toate categoriile de bunuri și servicii menționate mai sus, numai blocarea lanțurilor de aprovizionare la nivel mondial au dus către această creștere rapida a inflației la nivel mondial? Este doar inflația sau are legătură, pe alocuri, și cu lăcomia anumitor corporații de a-și mări profiturile în această perioadă?
De fapt, se pare că o bună parte din prețurile în creștere, pe care noi le plătim, nu au fost chiar necesare. Spre exemplu, în ultimul trimestru al anului 2021, Starbucks a raportat o creștere de 31% a profiturilor, în timp ce, pentru aceeași perioadă, veniturile au crescut cu aproape 20% (!) , până la puțin peste 8 miliarde de dolari. Totodată, în cadrul aceleiași raportări trimestriale, Starbucks a anunțat că își va crește prețurile în anul 2022 (!) - cel mai probabil de mai multe ori.
Nu este vorba doar de Starbucks. Multe corporații la nivel mondial văd această panică generată de creșterea prețurilor din cauza inflației ca pe o oportunitate de a-și crește profiturile. Wall Street Journal a raportat că Todd Kahn, CEO-ul brandului de modă de lux Coach, a recunoscut chiar că „creșterea [prețurilor] a companiei sale nu se referă cu adevărat la inflație... este vorba despre reducerea reducerilor”. Sunt diverși analiști economici si diverși jurnaliști care au estimat că 60% din creșterile de preț pe care oamenii obișnuiți le plătesc având ca principal motiv creșterea inflației, sunt direcționate direct către profiturile corporative, nu pentru a compensa problemele globale de aprovizionare sau pentru a compensa bunurile care acum au prețuri mai mari.
Cum va evolua inflația în anul 2022 și cât de agresiv vor interveni băncile centrale din întreaga lume vom vedea cu siguranță. Luna martie se anunță interesantă din acest punct de vedere cu mult așteptata primei creșteri a ratei de politica monetară - cash rate - a Federal Reserve, cea mai importantă și mai puternică banca centrală din lume.
Editorial de Vali Gheorghiescu