Ministrul de interne al Greciei, Nikos Voutsi, a declarat duminica, 24 mai, ca statul nu intentioneaza sa plateasca luna viitoare ratele catre FMI din simplul motiv ca nu dispune de bani. Situatia Greciei este, asadar, mai grava decat multi dintre economisti presupuneau, avand de a face o decelerare a cresterii si o rata de indatorare de 180% din PIB.
Desi suma de 880 milioane de dolari pe care Grecia ar trebui s-o ramburseze Fondului Monetar International pare a fi extraordinar de mare, datoria totala a Greciei care este de 368 miliarde de dolari. In luna iunie Grecia are patru termene de plata a ratelor, iar pe data de 20 iulie, aceasta va trebuie sa ramburseze guvernelor europene o suma si mai mare de 3.9 miliarde de dolari. Pentru a-si achita ratele, Grecia incearca sa ceara acces la fonduri ministrilor de finante din zona euro, insa, acestia nu ar putea accepta acordarea de noi imprumuturi decat daca statul ar indeplini anumite conditii precum realizarea reformei pensiilor, modificarea modalitatii de remunerare a oficialilor guvernamentali etc.
Dar, chiar si daca Grecia ar reusi sa obtina mai multi bani, acest lucru nu i-ar castiga decat inca putin timp. De exemplu, statul ar putea sa reziste pana la sfarsitul anului, dar ce ar urma apoi? Pana acum, Grecia a avut acces la doua programe de bailout, iar la momentul de fata, e nevoie urgent de un al treilea plan de salvare, insa, pentru ca acest lucru sa fie posibil, negocierile ar trebui sa inceapa imediat.
Economistul Jacques Cailloux din cadrul Nomura International Chief a declarat in cadrul unui interviu acordat Bloomberg, ca "nu s-a atins inca punctul culminant in aceasta criza politica". Grecia inca detine cateva "instrumente" prin care reuseste sa afecteze Europa. Unul dintre cele mai dureroase riscuri pentru Europa este cel al default-ului Greciei, lucru de care statul elen este constient. Un alt aspect de care profita Grecia, considera economistul, este dat de refuzul de a realiza un referendum prin care sa se evalueze daca sa accepte cererile creditorilor pentru reformele economice sau, in cele din urma, sa paraseasca zona euro. Desi europenii incearca sa le impuna aceasta optiune, suveranitatea statului ii permite sa se opuna derularii referendumului.
Astfel, situatia ramane a fi destul de tensionata si nenumarate zvonuri continua sa amplifice incertitudinea de pe piete. Conform unui articol publicat de Bloomberg, ministrul de finante al Germaniei, Wolfgang Schäuble, a admis posibilitatea introducerii in Grecia a unei "monede paralele" cu moneda euro, in cazul in care negocierile vor esua. Sistemul "bivalutar" ar putea fi vazut drept un pas intermediar pentru iesirea Greciei din zona euro. Daca se va dovedi certa, o asa situatie poate fi privita drept o forma de raspuns la refuzul Greciei de a achita datoriile. Agentia de stiri mentioneaza ca ministrul nu a declarat ca sprijina aceasta masura, ci a mentionat-o in calitate de optiune.
Din perspectiva Greciei, lucrurile ar putea arata in mod diferit. Intr-un interviu acordat canalului de televiziune Bloomberg, laureatul Nobel Joseph Stiglitz atesta ca reformele realizate de Grecia pana acum sunt destul de impresionante. Conform economistului, programul de austeritate impus de zona euro pana acum a inrautatit, de fapt, situatia Greciei si a dus la o scadere drastica a PIBului.
"Austeritatea combinata cu o slabiciune a sectorului financiar este toxica pentru stat" si ca Grecia ar putea, totusi, sa nu cedeze presiunii europene de a accepta "conditiile unei politici care s-a confirmat a fi gresita si a dus la declinul cu 25% a PIBului si la o rata a somajului de 50%(...) intrucat modelele europene nu fac fata realitatii". E cert insa ca iesirea Greciei din zona euro ar crea o situatie foarte grava pentru Europa, nu numai pe termen scurt, ci mai ales pe termen lung.