Pe urmele Războiului Rece

Informațiile publicate în cotidianul american The New York Times referitor la intenția SUA de a plasa echipament militar greu în statele baltice și Ucraina de Est au alarmat Kremlinul. La adresa acestor știri, Ministrul Apărării din Rusia, Yurii Yakubov, a comentat că acțiunile planificate de SUA ar putea fi evaluate drept ”cel mai agresiv pas făcut de Pentagon și NATO de după încheierea Războiului Rece” și că ”Rusia nu ar avea, astfel, altă soluție decât să-și mărească puterea și resursele pe frontul strategic din vest”. Deși în trecut Rusia se folosea de amenințarea de a  plasa armament greu în Kaliningrad în procesul de negocieri, acum, acesta nu mai este un joc de cuvinte. Activitatea militară ridicată din Kaliningrad, enclava continentală fără conexiune cu Rusia, a trezit îngrijorarea statelor vecine, Lituania și Polonia. Drept răspuns, NATO anunță intenția desfășurării de manevre militare în Polonia și statele baltice în această lună, iar recent, un convoi militar american a traversat Europa Centrală și de Est într-un spectacol care avea scop manifestarea angajamentului alianței de a proteja regiunea. În  același timp, Washingtonul se află într-un proces de discuție în ceea ce privește intenția de a plasa echipament militar în unele state baltice și est-europene care se află la granița cu Rusia. Potrivit NATO, una dintre grijile cele mai importante ale statelor vestice se referă la plasare în Kaliningrad a rachetelor Iskander, rachete care au o rază de acţiune de peste 400 de kilometri şi pot fi dotate cu încărcături convenţionale sau nucleare. Între timp, conform Radio Free Europe, Lituania se teme de ”provocări” din partea Rusiei, având în vedere că pe teritoriul acesteia se află principala rețea de căi ferate care leagă Kaliningradul cu continentul rusesc: „Ne temem de orice formă posibilă de provocare privind rutele de tranzit, fie că e vorba de transport feroviar, conducte de gaz sau rutele de tranzit pentru energia electrică, care ar putea fi organizate sub orice înfățișare încât să-i ofere un pretext Rusiei să inițieze acțiuni agresive”, a explicat liderul partidului de centru-dreapta, Uniunea Patriei din Lituania, Kubilius. În luna mai, Lituania s-a alăturat Letoniei și Estoniei anunțându-și dorința de a avea o prezență permanentă a trupelor NATO pe teritoriul ei, pentru a contrara creșterea acțiunilor militare rusești. În toate cele trei state există o pondere semnificativă a minorităților rusești, fapt care constituie încă un pericol pentru acestea, având în vedere cazul Ucrainei. Potrivit coordonatorului Oficiului Inspectorilor Generali al Ministerul Apărării din Rusia, General al Armatei, Yurii Yakubov, Rusia s-a retras din  Tratatul asupra Forţelor Armate Convenţionale în Europa (CFE), fapt care îi dă dreptul de a plasa în zonele de frontieră tancuri, avioane și sisteme de artilerie. Generalul rus a declarat că aceste acțiuni ar putea deveni un răspuns la promisiunea americanilor de a transfera în Europa de Est și Centrală un număr semnificativ de vehicule blindate. Se presupune că trupe americane vor fi amplasate în Lituania, Letonia, Estonia, Polonia, România, Bulgaria și Ungaria. În același timp, Kremlinul a refuzat să comenteze știrile din presă privind dislocarea de forţe armate americane în Europa de Est. ”Nu au existat nici un fel de declarații din partea SUA, de aceea nu avem ce să zicem la acest moment. Când vor exista, atunci vom oferi și comentarii”, a declarat purtătorul de cuvânt prezidențial Dmitry Peskov.