Autentificare

CERCETARE DE PIAȚĂ

Profit Point a inițiat cea mai vastă cercetare de piață la nivel național din România, având drept scop central identificarea nivelului de alfabetizare financiară a populației adulte și evaluarea deschiderii românilor spre evoluție financiară. Studiul a vizat cetățenii români majori, familiarizați cu mediul online, predominant din zone asociate ariilor metropolitane. Această demografie constituie 62.7% din totalul populației și este implicată în generarea a cel puțin 75% din PIB-ul României.

Datorită profilului socio-demografic al respondenților, gradul de incluziune financiară observat este semnificativ.

Un factor decisiv în această incluziune este nivelul educațional. Cei cu studii superioare nu doar că accesează în proporție mai mare instrumente financiare, dar sunt și mai conectați la tehnologie, având internet acasă și telefoane mobile inteligente.

Convers, indivizii cu un nivel primar de educație sunt mai susceptibili să opteze pentru decizii financiare riscante. Astfel, o educație limitată, marcată de decizii financiare precare, conduce spre o excluziune financiară accentuată și un grad crescut de sărăcie.

 

ROMÂNII ȘI BANII, ÎN TRECUT

BANII FAMILIEI, O PROBLEMĂ ÎNCĂ DIN COPILĂRIE

 

53.4%

au crescut într-un mediu provocator,din punct de vedere financiar, cu multe lipsuri

46.7%

discutau foarte des despre problema reducerii cheltuielilor în familie

43.8%

discutau foarte des despre problema veniturilor insuficiente

CARE SE PERPETUEAZĂ ȘI ASTĂZI

90%

discută foarte frecvent despre venituri insuficiente

50%

discută foarte frecvent despre datorii

80%

discută foarte frecvent despre reducerea cheltuielilor

60%

discută foarte frecvent despre evidența constantă a cheltuielilor

DE CE RĂMÂNEM PRINȘI ÎN TRECUT?

ZICALE ȘI PROVERBE

 

56.3%

AU FOST DE ACORD CU ZICALA: „LA OMUL SĂRAC, NICI BOII NU TRAG”

61%

AU FOST DE ACORD CU ZICALA: „BANUL E OCHIUL DRACULUI”

70%

AU FOST DE ACORD CU ZICALA: „BANII ÎNSTRĂINEAZĂ OAMENII”

68.6%

AU FOST DE ACORD CU ZICALA: „BANUL LA BAN TRAGE”

57.2%

AU FOST DE ACORD CU ZICALA: „ÎN ROMÂNIA DOAR HOȚII AU AVERI”

68.6%

AU FOST DE ACORD CU ZICALA: „BĂNCILE SUNT CĂMĂTARI CU ACTE”

ROMÂNII ȘI BANII, ASTĂZI

CARE ESTE SITUAȚIA ASTĂZI. VENITURILE ROMÂNILOR

16.2%

au în gospodărie un venit între 7.000 – 9.900 RON

14.1%

au în gospodărie un venit între 5.500 – 6.900 RON

14.7%

au în gospodărie un venit între 4.000 – 5.400 RON

2.1%

au în gospodărie un venit peste 15.000 RON

CARE ESTE PRINCIPALA SURSĂ DE VENIT ÎNTR-O FAMILIE

78,10%

au un venit constant, lunar (salariu, pensie, indemnizație)

19.6%

nu știu cât câștigă de la o lună la alta

ROMÂNI VS. ROMÂNI

CONTRADICȚII

72.5%

AU FOST DE ACORD CU AFIRMAȚIA: „EDUCAȚIA ESTE CEA MAI BUNĂ CALE SPRE UN VENIT MAI BUN”

53.2%

AU FOST DE ACORD CU AFIRMAȚIA: „CINE ECONOMISEȘTE BANUL TRĂIEȘTE FĂRĂ GRIJI”

77.5%

AU FOST DE ACORD CU AFIRMAȚIA: „NU ESTE O ARTĂ SĂ CÂȘTIGI BANUL, E O ARTĂ SĂ ȘTII SĂ ÎI ADMINISTREZI”

71.6%

NU SE SIMT DELOC OPTIMIȘTI ATUNCI CÂND SE GÂNDESC LA VIITORUL LOR FINANCIAR

77%

NU SE SIMT DELOC PREGĂTIȚI DIN PUNCT DE VEDERE FINANCIAR

31.6%

CONSIDERĂ CĂ „AVEM VENITURI PREA MICI CA SĂ CONTEZE EDUCAȚIA FINANCIARĂ”

28%

CONSIDERĂ CĂ „NU GĂSESC OCAZIA POTRIVITĂ PENTRU A ALOCA TIMPUL NECESAR”

18.3%

CONSIDERĂ CĂ „ESTE PREA TÂRZIU PENTRU MINE SĂ APLIC NOȚIUNILE EDUCAȚIEI FINANCIARE”

CUM NE ”PREGĂTIM” PENTRU A SCHIMBA CEVA

 

71.7%

nu au citit vreo carte de educație financiară sau nu au urmat vreun curs în acest sens

72.4%

nu știu sau nu s-au interesat despre metode de economisire sau investiții

68.2%

nu s-au interesat niciodată de evoluția indicilor bursieri

CUM ÎNȚELEGEM EDUCAȚIA FINANCIARĂ?

CE EFECTE RESIMȚIM LA NIVELUL POPULAȚIEI?

55.8%

NU știu să calculeze costurile unor împrumuturi

63.2%

NU știu să facă diferența dintre acțiuni și obligațiuni, în cadrul investițiilor

41.7%

NU știu cum să își facă un buget de venituri și cheltuieli

43.6%

NU pot înțelege nivelul impozitelor pe care le plătesc

CUM ÎNȚELEG ROMÂNII PROBLEME SIMPLE LEGATE DE BANI…

 

52.4%

AU RĂSPUNS INCORECT LA ÎNTREBAREA: „ O PERSOANĂ CÂȘTIGĂ 2.000 DE LEI PE LUNĂ ȘI CHELTUIEȘTE 1.200 DE LEI. CARE ESTE PROCENTUL VENITULUI EI PE CARE ÎL ECONOMISEȘTE?”

52.5%

AU RĂSPUNS INCORECT LA ÎNTREBAREA: „ DACĂ AI 100 DE DOLARI ECONOMISIȚI ȘI DOBÂNDA ANUALĂ ESTE DE 2%, CÂT VEI AVEA DUPĂ 5 ANI?”

55.3%

AU RĂSPUNS INCORECT LA ÎNTREBAREA: „ DACĂ AI 1.000 DE DOLARI ȘI ÎI INVESTEȘTI ÎNTR-UN FOND MUTUAL, IAR VALOAREA INVESTIȚIEI TALE CREȘTE CU 10% ÎN PRIMUL AN ȘI SCADE CU 10% ÎN AL DOILEA AN, CÂT VEI AVEA LA SFÂRȘITUL CELUI DE-AL DOILEA AN?”

62.2%

NU AU ȘTIUT SĂ RĂSPUNDĂ CORECT LA ÎNTREBAREA: „CE ÎNSEAMNĂ CONCEPTUL „INFLAȚIE”?”

 

CONSECINȚA ESTE DURĂ ȘI ARATĂ CAM AȘA:

82%

se împrumută de la cunoscuți/prieteni, atunci când vine vorba de o cheltuială neprevăzută

72.6%

ar rezista mai puțin de 3 luni (din economiiile proprii) dacă și-ar pierde principala sursă de venit

10%

a apelat măcar o dată la împrumuturile de la cămătari

10%

nu poate acoperi o cheltuială urgentă de 500 RON

 

DACĂ AR RĂMÂNE FĂRĂ PRINCIPALA SURSĂ DE VENIT, ROMÂNII AR PUTEA TRĂI…

 

45.3%

nu ar putea supraviețui nici măcar o lună

29.1%

ar putea supraviețui timp de 3 luni

12.1%

ar putea supraviețui între 3-6 luni

15.4%

ar putea supraviețui peste 6 luni

CUM DEFINESC ROMÂNII PRINCIPALELE NOȚIUNI LEGATE DE INVESTIȚII ȘI EDUCAȚIE FINANCIARĂ?

55.7%

NU au știut să răspundă la întrebarea „Ce este un indice bursier?”

85.7%

NU au știut să răspundă la întrebarea „Ce este o obligațiune?”

39.1%

NU au știut să răspundă la întrebarea „Ce este o acțiune?”

62.2%

NU au știut să definească termenul de „inflație”

CU TOATE ASTEA, ROMÂNII DECLARĂ CĂ ECONOMISESC LUNAR…

54.5%

DECLARĂ CĂ REUȘESC SĂ ECONOMISEASCĂ

36.8%

DECLARĂ CĂ NU REUȘESC SĂ PUNĂ BANI DEOPARTE

36.4%

DECLARĂ CĂ REUȘESC SĂ ECONOMISEASCĂ 10% DIN VENITURI/LUNAR

29.3%

DECLARĂ CĂ REUȘESC SĂ ECONOMISEASCĂ ÎNTRE 11-25% DIN VENITURI/LUNAR

28.9%

DECLARĂ CĂ REUȘESC SĂ ECONOMISEASCĂ ÎNTRE 26-50% DIN VENITURI/LUNAR

LA CAPITOLUL ”ÎNCREDERE”, ROMÂNII ÎȘI ARATĂ SCEPTICISMUL

37.8%

NU au încredere deloc în Banca Națională a României

37%

NU au încredere deloc în companiile care oferă cursuri de educație financiară

54.5%

NU au încredere deloc în Ministerul Finanțelor

54.2%

NU au încredere deloc în Ministerul Educației

Femeile asociază ideea de a avea bani/bogăție cu termenul putere, cu posibilitatea de fi independente, oferindu-le mai multe oportunități, inclusiv de a obține o educație mai bună.

Bărbații, în schimb, asociază ideea de a avea bani/bogăție în principal cu aspecte materiale, relevant fiind faptul că între descriptorii principali se regăsește și cuvântul mașină, ca simbol de status.

 

În cazul accesării unor programe de educație financiară, atât femeile cât și bărbații și- au manifestat dorința de a afla mai multe informații dar și exemple / explicații / metode / modele concrete / practice despre cu se fac investițiile, cum să obțină mai mulți bani sau să economisească. Accentul pe concret se regăsește și în evaluarea nivelului de alfabetizare financiară și este una dintre explicațiile slabei pregătiri în acest domeniu.

Este important de subliniat faptul că femeile, în mod particular femeile tinere, sub 29 de ani, sunt statistic de acord într-o măsură mai mare decât bărbații cu rolul educației în generarea unui venit mai mare, cu faptul că administrarea banului este o artă (acordând în medie cu 0.5 puncte mai mult decât bărbații), cu nevoia de „a strânge bani albi pentru zile negre” sau chiar cu opinia că „oricine se poate îmbogăți din muncă cinstită” (acordând în medie cu 0.7 puncte mai mult decât bărbații).

Per ansamblu, femeile au o opinie mai degrabă favorabilă educării și utilizării de instrumente financiare decât bărbații și pot reprezenta subiecți mai favorabili urmării unor cursuri de educație financiară.

Analiza socio-demografică indică faptul că persoanele responsabile de păstrarea evidenței cheltuielilor în familie sunt, în cea mai mare măsură, femeile. Deși aproape 2/3 din respondenți declară că obișnuiesc să păstreze, în mod constant, o evidență a cheltuielilor pe care le realizează lunar în familie, unul din trei participanți declară că fac acest lucru „ținând minte” ce cheltuieli au realizat.

Surprinzătoare a fost corelația dintre reziliența financiară și sex, faptul de a fi femeie influențând negativ perioada în care un subiect își poate menține nivelul de trai chiar dacă a rămas fără venituri. Astfel, ponderea femeilor care declară că nu sunt deloc sau că sunt minim rezistente financiar este cu 50% mai mare decât a bărbaților.

 

1 din 3 femei declară că păstrează evidența cheltuielor lunare din familie

1 din 3 bărbați declară că „țin minte” câți bani s-au cheltuit în familie, lunar

67%

dintre femei asociază ideea de bani/bogăție cu termenul de putere/independență

30%

dintre bărbați asociază ideea de bani/bogăție cu aspecte materiale (mașină, casă)

47%

dintre femei sunt de acord cu ideea că educația este strâns legată de un venit mai mare

31.2%

dintre bărbați sunt de acord cu ideea că informațiile practice legate de investiții te ajută să obții mai mulți bani

CUM VĂD TINERII VIITORUL LOR FINANCIAR

(*SEGMENTUL DE VÂRSTĂ 18-29 DE ANI)

85.8%

SE SIMT FOARTE PUȚIN PREGĂTIȚI DIN PUNCT DE VEDERE FINANCIAR

85.8%

SE SIMT FOARTE PUȚIN OPTIMIȘTI CU PRIVIRE LA VIITORUL LOR, DIN PUNCT DE VEDERE FINANCIAR

62.5%

ADUC ÎN FAMILIILE LOR VENITURI DE PÂNĂ ÎN 2.000 RON

75%

NU AU DEPOZIT BANCAR

75%

NU DEȚIN UN PORTOFOLIU DE ACȚIUNI

100%

NU AU O PENSIE PRIVATĂ

87.5%

NU AU O ASIGURARE PRIVATĂ DE VIAȚĂ

CONCLUZIE

În societate, reperele sunt create de mediul care ne înconjoară. Comportamentele părinților, profesorilor și ale celor pe care îi admirăm se imprimă în conștiința noastră, devenind ghiduri în formarea noastră ca indivizi.

Cu toate acestea, când vine vorba de finanțe, reperul pare neclar. Mecanismele economice și media socială ne influențează percepțiile, sugerând că bunurile materiale – mașina, vacanțele, restaurantele sau vestimentația – sunt indicatorii succesului financiar. Însă, crizele economice evidențiază adesea că aceste standarde pot conduce la faliment personal, ridicând semne de întrebare asupra autenticității lor ca repere reale.

Goana după asemenea repere, adesea mai mult legată de dorințe decât de nevoi, ignoră aspecte esențiale precum venitul real, obligațiile financiare, datoriile existente sau posibilitatea de a economisi. Absența unui reper financiar solid ne determină să ne punem întrebări esențiale despre când și cât este suficient, despre momentele în care ar trebui să ne oprim sau să accelerăm și despre ce ne putem permite cu adevărat.

Concluzionând, societatea ne oferă numeroase repere, însă în plan financiar, rămânem fără un ghid clar. Continuăm să ne întrebăm cât este suficient, când să ne oprim și să apreciem ce avem, sau când să ne străduim mai mult. În acest context, definirea propriilor repere financiare, care să fie în armonie cu realitățile și nevoile personale, devine o provocare esențială. Noi l-am numit Bateria Financiară.