Criza financiară pe înțelesul tuturor

Din dorința băncilor din SUA de câștiguri ușor dobândite și cu riscuri cât mai mici s-a creat o bulă financiară bazată pe o bulă imobiliară care inevitabil a ajuns să se spargă și să afecteze toate economiile lumii. Înainte de debutul crizei, băncile ofereau credite ipotecare în condiții foarte relaxate aproape oricui, pentru că banca, la rândul ei, vindea aceste datorii terților. Banca înainte de a vinde datoriile le transforma în instrumente financiare complexe care erau vândute pe piețele financiare și cumpărate de investitori, fonduri de investiții și alte instituții financiare. Băncile își asigurau produsle financiare la firme de asigurări pentru a-și acoperi riscurile. Investitorii care cumpărau aceste produse le transformau în alte produse financiare și le revindeau pentru că scopul lor era să facă profit din comisioanele de tranzacționare, astfel încât se alimenta balonul speculativ și nimeni nu era interesat de viabilitatea acestor produse pentru că ele erau asigurate. În aceste condiții, sistemul financiar era implicat într-un balon speculativ ce a cedat datorită nesustenabilității și operațiunilor financiare complicate.  Banca acoperindu-și riscurile creditelor imobiliare își permitea să încurajeze populația să se îndatoreze chiar dacă aceasta nu avea sursele de venit necesare sau era deja prea îndatorată sau nu avea garanțiile necesare cu care să acopere aceste credite. În momentul când aceste credite nu au mai fost plătite, piesele de domino au început să cadă: creditele imobiliare au devenit neperformante și astfel și produsele financiare bazate pe ele au devenit neperformante. În aceste condiții, atât instituțiile financiare cât și companiile de asigurări care tranzacționau sau asigurau astfel de produse au devenit expuse unui risc financiar care era direct proporțional cu valoarea de piață a acestor produse. Acolo unde valoarea expunerii depăsea cu mult capitalul propriu se putea ajunge aproape de faliment, cum a fost cazul AIG, sau chiar la faliment, cum a fost cazul Lehman Brothers. Pentru a evita falimentul, celelalte instituții financiare au încercat să își reducă expunerea în detrimentul creditării firmelor și a populației și din această cauză criza financiară s-a transformat într-una economică. 
Urmăreşte-ne şi pe pagina de Facebook!
Datorită crizei economice și a reticenței instituțiilor financiare de a mai credita economia, multe firme au dat faliment sau și-au redus activitatea și, în mod inevitabil, șomajul a crescut și salariile au scăzut. Astfel, datorită situației economice incerte, toată lumea și-a redus cheltuielile și a început un proces de dezintermediere financiară. În aceste condiții consumul a scăzut, lucru care a determinat o scădere a producției, astfel criza economică adâncindu-se. Este foarte greu să putem prevedea o astfel de criză înainte ca ea sa se întâmple, dar putem să cunoaștem caracteristicile crizelor anterioare pentru a putea identifica semnele care ne prevestesc o nouă criză și astfel să fim prudenți în deciziile pe care le luăm. O educație financiară adaptată nevoilor noastre ne va ajuta să înțelegem mai bine ce se întamplă în piețele financiare internaționale și să adoptăm o poziție adecvată situației în care ne aflăm.

Alege oferta de cursuri Profit Point și fii cu un pas înaintea piețelor!

Voting postare: 0

0 Commentarii:

Spune-ţi opinia


x

Abonare la Newsletter!


Vrei să fii un om bine informat?
Doar așa îți poți gestiona economiile corect.

Abonează-te la Educație!

Vă mulțumim!
În momentul accesării site-ului www.profitpoint.ro, se utilizeaza cookie pentru a vă oferi o navigare mai uşoară pe site .
Mai multe detalii despre cookie puteți găsi aici: Politica de confidențialitate