Creșterea inegală a economiei mondiale
În 2015, creșterea mondială nu se va diferenția cu mult de dinamica creșterii economice înregistrate în anul 2014. FMI anticipează o creștere de 3.5%, conform prognozelor realizate în ianuarie 2015 din cadrul World Economic Outlook (WEO). O îmbunătățire mai importantă este așteptată în rândul statelor dezvoltate (de la 1.8% până la 2.4%), în timp ce economiile emergente sunt anticipate să înregistreze o micșorare a ratei de creștere de la 4.6% în anul precedent până la la 4.4% în anul curent. Altfel zis, observăm că această creștere neuniformă se structurează pe ideea că economiile avansate vor atinge rezultate mai bune, în timp ce economiile statelor emergente vor avea rezultate mai modeste.
Creșterea tensiunilor geopolitice
În ultimul an, am putut urmări o serie de evenimente de natură geopolitică care au influențat direct sau indirect piețele mondiale, sau cel puțin pe acele regionale. În acest sens, putem enumera problemele armate dintre Ucraina și Rusia, respectiv sancțiunile impuse Rusiei de către principalele puteri mondiale. De asemenea, un factor indirect este reprezentat de conflictele armate din Orientul Mijlociu și influențele acestora asupra pieței petroliere.
Scăderea drastică a prețurilor la petrol
Pe parcursul ultimului an, prețurile petrolului au înregistrat o scadere de peste 40%. Acest lucru este pozitiv ori negativ în funcție de perspectiva din care este evaluat. Pentru statele importatoare, bineînțeles, scăderea prețului petrolului încurajează consumul și favorizează creșterea economică generală, (deși se manifestă și o ușoară reducere a ratei de creștere a inflației), în timp ce statele exportatoare nu au decât de pierdut.
Aprecierea dolarului american
Ultima dinamică a dolarului american relevă o apreciere generală în raport cu principalele valute. De exemplu, de la începutul anului 2014, euro s-a depreciat cu aproximativ 25% în raport cu dolarul, în timp ce yenul s-a depreciat cu peste 10%. Care este efectul net al acestui fenomen? Ca și în exemplul precedent, există atât beneficiari (ex. UE, Japonia), cât și pierdanți (SUA). Reamintim că o monedă puternică are influențe negative asupra consumului, generează o scădere a cererii și defavorizează exporturile. Cu toate acestea, se consideră că SUA dispune de toate instrumentele necesare pentru a controla dinamica dolarului, motiv din care își permite să sprijine nivelul ușor ”supraapreciat” al dolarului în favoarea statelor cu o situație economică mai defavorabilă.
Presiunea exercitată de nivelul înalt al datoriilor asupra creșterii
Presiunea expusă de gradul ridicat de îndatorare este destul de puternică și are o perioadă de existență relativ lungă. Criza financiară a dus la creșterea puternică a nivelului datoriilor, iar aici avem în vedere nu numai datorii publice, ci și datorii corporative, datoriile gospodăriilor, rata de îndatorare a băncilor. În mod evident, nu toate statele sunt uniform afectate de îndatorare, dar multe dintre ele se luptă cu cel puțin una dintre aceste forme de îndatorare. Gradul ridicat de îndatorare duce la scăderea consumului, dacă avem în vedere datoriile gospodăriilor, diminuare investițiilor – în cazul datoriilor corporative, limitarea cheltuielilor de stat, în cazul datoriilor publice.